Curtea de Conturi a publicat la mijlocul lunii ianuarie rapoartele realizate în urma unor controale de audit realizate la mai multe primării de sector din Capitală ce au vizat activitatea aferentă anului 2022. Astfel, au fost controlate primăriile sectoarelor 2, 3, 4 și 6, primării conduse de un primar USR (Sectorul 2), alte două conduse de primari din partea PSD (3 și 4) și una condusă de un primar PNL (6). Auditorii Curții au găsit nereguli la toate cele patru primării căutate.
Ce nereguli au găsit la Primăria Sectorului 2
În ceea ce privește controlul la Primăria Sectorului 2, Curtea de Conturi semnalează că la nivelul acestei instituții nu este utilizată o aplicație/ program de evidență integrat pentru evidențierea în contabilitate a tuturor datelor și a informațiilor necesare raportării centralizate a situației financiare, „astfel încât introducerea datelor financiare pentru instituțiile publice subordonate în vederea centralizării acestora în situații financiare se efectuează cu preponderență manual” .
Riscul asociat cu lipsa unui sistem informatic integrat stă în a avea o situație financiară consolidată denaturată, ceea ce s-a și întâmplat în cazul acestui UAT, potrivit raportului Curții de Conturi, bilanțul primăriei fiind majorat nejustificat cu suma de 6,54 milioane lei la indicatorul „terenuri și clădiri”. O deficiență similară, care a fost remediată în timpul controlului, a fost identificată la Direcția Generală Venituri Buget Local Sector 2, acolo unde la capitolul datorii figura suma de 380.000 lei pe care instituția trebuia să o încaseze de pe urma unor amenzi contravenționale. Aceste amenzi însă erau pe numele a 144 de cetățeni, care erau însă decedați. Raportul Curții semnalează astfel „inexistența unui protocol cu Direcția Generală pentru Evidența persoanelor din cadrul MAI prin care aceasta din urmă să pună la dispoziție periodic baza de date a persoanelor decedate” .
De altfel, majoritatea observațiilor și neregulilor identificate de inspectorii Curții de Conturi privesc erori în evidența contabilă. Un exemplu este trecerea costurilor de reabilitare a blocurilor la capitolul „active fixe corporale în curs de execuție”, ceea ce a condus la majorarea activelor instituție cu suma de 38,6 milioane și, pe cale de consecință, la diminuarea nejustificată a cheltuielilor raportate.
Un aspect cheie raportat vizează însă neînregistrarea în evidența contabilă a sumei de 2,89 milioane lei, ce a reprezentat diferența de regularizat cu operatorul de salubritate între sumele plătite pentru serviciile de colectare a deșeurilor facturate în 2021 și cele aferente numărului real de beneficiari. Acum, în primele trei luni ale anului 2024, primăria trebuie să recupereze această sumă de la operatorul de salubritate în condițiile în care în anul 2021 a plătit mai mult pentru aceste servicii, iar în anii următori nu a făcut demersuri pentru recuperarea acestor bani la bugetul de stat.
Dincolo de acest caz însă, Curtea de Conturi nu a identificat alte nereguli majore, fiind menționate cazuri de tipul plății duble a sumei de 15.532 lei ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive. Suma plătită nejustificat a fost recuperată în timpul controlului, raportul menționând că mai rămâne de recuperat dobânda plătită nejustificat la această sumă, 1.594 lei, de la funcționarul responsabil de această greșeală.
Nereguli descoperite la Sectorul 3
Și la primăria condusă de Negoiță Curtea de Conturi a găsit nereguli în evidența contabilă, mai mici în acest caz, de doar 28,4 milioane lei, însă nici la această instituție nu există un program informatic integrat pentru centralizarea tuturor datelor. Mult mai serios însă, auditorii curții menționează neevaluarea și neînregistrarea în evidența contabilă a nu mai puțin de 808 străzi aflate în administrarea Sectorului 3. Faptul că primăria nu a înscris aceste străzi în cartea funciară a dus la diminuarea valorii activelor proprii, eroare estimată parțial la peste 780 milioane lei.
Raportul citat menționează drept cauze pentru producerea acestei erori atât funcționarea defectuoasă a controlului intern, dar și „insuficienta preocupare a conducerii entității controlate de a respecta prevederile legale cu privire la înregistrarea în evidența contabilă a activelor fixe și înregistrarea imobilelor în Cartea funciară” . Curtea de Conturi a dat termen primăriei până la finalul lunii iunie să remedieze această situație.
Fără precedent în România! “Am pornit cu tăvălugul!” Ion Țiriac a anunțat startul lucrărilor
De asemenea, o altă observație făcută de auditorii curții vizează faptul că Primăria Sectorului 3 a plătit 15 milioane lei, reprezentând rambursarea unor rate de credit, și alte 9,97 milioane lei, reprezentând dobânzi la credite, din credite bugetare aprobate la alte cheltuieli bugetare. Rezultatul este o raportare denaturată a execuției bugetare ce vizează o sumă de aproape 25 milioane lei. Și la Sectorul 3, în bilanțul contabil era menținută o datorie de 1,9 milioane lei, reprezentând amenzi contravenționale, de la 326 persoane ce au decedat între timp.
În ceea ce privește partea de bună guvernare, raportul curții menționează că deși au fost identificate resursele necesare implementării sistemului de control intern, „nu au fost dezvoltate și implementate activități de control care să contribuie la prevenirea și depistarea fraudelor și erorilor” , subliniindu-se faptul că în cadrul serviciului de audit intern nu toate posturile sunt ocupate.
Mai mult, raportul Curții de Conturi menționează și nerespectarea prevederilor legale în ceea ce privește achizițiile publice efectuate de la terți „din cauza unui regulament aprobat de Consiliul Local Sector 3 care contravine prevederilor legale” . Recomandarea Curții de Conturi este ca până la finalul anului 2024 Consiliul Local să voteze un nou regulament privind achizițiile publice și să-l abroge pe cel existent în prezent.
Curtea de Conturi, nereguli și la Sectorul 4
În ceea ce privește situația financiară de la Sectorul 4 dar și de la cele 70 de unități subordonate, auditorii Curții de Conturi au descoperit și aici o serie de erori contabile, de această dată de peste 100 milioane lei, erori care au fost însă remediate pe durata controlului. În ceea ce privește existența unui program pentru evidența contabilă între toate aceste instituții, de această dată raportul curții menționează că acestea există, însă problema stă în faptul că instituțiile folosesc aplicații diferite, care nu funcționează integrat, în unele cazuri fiind necesară introducerea datelor manual între unele aplicații. Raportul Curții de Conturi descrie pe scurt haosul care există în această situație.
Curtea de Conturi, Sector 4
În plus, auditorii menționează că Primăria condusă de către Daniel Băluță nu a efectuat inventarierea activelor și datoriilor proprii înainte de întocmirea și depunerea situației financiare la finalul anului 2022, contrar prevederilor legale, „ca urmare, nu există certitudinea că datele raportate reflectă în totalitate realitatea patrimonială”. Raportul menționează că la nivelul primăriei nu a fost efectuată reevaluarea terenurilor și construcțiilor aflate în patrimoniu, ultima fiind făcută în anul 2017. După reevaluarea făcută cu ocazia auditului, valoarea activelor a fost reevaluată în plus cu aproape 5 milioane lei.
De asemenea, la nivelul primăriei nu a existat o inventariere a masei impozabile, clădiri și afișaje pentru publicitate, prejudiciul produs la bugetul local fiind de 1,6 milioane lei. Astfel, autoritățile locale în cauză nu au identificat două parcări, administrate de Direcția de Mobilitate Urbană Sector 4, și care erau folosite integral în circuitul economic. Altfel spus, primăria de sector nu a știut de două parcări care au funcționat fără probleme, dar și fără să plătească taxele locale. Doar de aici, prejudiciul adus bugetului local a fost de 1,3 milioane lei. Pe de altă parte, raportul curții vorbește de plăți nejustificate de peste 300.000 lei pentru decontarea unor servicii fără contraprestație, lucru ilegal.
Tot în același registru de nereguli putem include și plata a 363.000 lei pentru amenajarea unei parcări pe un teren pentru care nu există documente care să dovedească că se află pe domeniul public al Sectorului 3. Nu în ultimul rând, în bilanțul bugetar era prezentă suma de 103.000 lei, creanțe de pe urma unor amenzi contravenționale aferente unor persoane decedate.
În ceea ce privește controlul intern existent în cadrul primăriei, și la Sectorul 4 raportul curții menționează că „au fost identificate resursele necesare” , că „a fost îmbunătățit sistemul informațional” și că au fost elaborate „proceduri operaționale” , „însă nu au fost dezvoltate și implementate activități de control care să contribuie la prevenirea și depistarea fraudelor și erorilor” . De altfel, echipa de audit menționează că sistemul de control intern este conceput, dar „nu este aplicat eficient în toate cazurile” .
Astfel, raportul Curții de Conturi menționează că în anul 2022 structura de audit din Aparatul de specialitate al Primarului Sectorului 4 a derulat o singură misiune de control, iar în cadrul instituțiilor subordonate, DGASPC a realizat două controale interne. „Ca urmare, echipa de auditori publici externi nu s-a putut baza pe activitatea derulată de auditul public intern”.
Ce nereguli au fost identificate și la Sectorul 6
Și în ceea ce privește Sectorul 6, condusă de liberalul Ciprian Ciucu, raportul Curții de Conturi vorbește despre lipsa unui program de evidență integrat pentru centralizarea tuturor datelor de la cele 78 de instituții publice subordonate. Astfel, nu au fost înregistrate în evidența contabilă elemente patrimoniale în valoare de 5,9 milioane lei, ceea ce a „denaturat semnificativ situațiile financiare consolidate ”. Un exemplu este neînregistrarea unor obligații de plată, reprezentând drepturi salariale câștigate în instanță de către angajații DGASPC, în valoare de 4,3 milioane lei.
Un aspect cheie identificat de auditorii Curții de Conturi a fost stabilirea, percepea și încasarea unei taxe locale ilegale. E vorba de o taxă de 0,2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcții în baza unei Hotărâri a Consiliului Local, însă fără împuternicirea expresă a CGMB, taxă care a totalizat încasări de 2,5 milioane lei. „Având în vedere că taxa pentru eliberarea unei autorizații de construire pentru o clădire rezidențială sau clădire-anexă reprezintă 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor, potrivit Codului fiscal, aplicarea cumulativă a taxei de 0,2% la aceeași bază și pentru aceeași documentație, în opinia auditorului, reprezintă o suprataxare” , se arată în raportul curții. Curtea a dat termen ca până la data de 31 martie această taxă nelegală să fie abrogată.
Pe de altă parte, și Primăria Sectorului 6 se face vinovată de neinventarierea întregii mase impozabile cu consecința necolectării la bugetul local a peste un milion de lei reprezentând impozite și taxe. Din această sumă, peste jumătate reprezintă venituri ce ar fi trebuit să vină din taxarea a 16 agenți comerciali pentru utilizarea locurilor publice.
Pe de altă parte, aceeași primărie a plătit 434.000 lei în mod nejustificat, în opinia auditorilor curții, pentru servicii de salubritate stradală în perioada în care pe străzile respective s-au efectuat lucrări de reabilitare. Un alt aspect, mult mai serios, vizează însă nereținerea și neconstituirea garanției de bună execuție prevăzută în contractul pentru achiziția serviciilor de salubritate, încheiat cu societatea SC Urban SA. Suma totală a acestor garanții nu este deloc mică: 7,48 milioane lei, iar consecința acestui fapt este de „pierdere a dreptului de a emite pretenții în cazul în care contractanții nu își îndeplinesc obligațiile contractuale”.
Și în cazul acestei primării, Curtea de Conturi subliniază faptul că „nu au fost dezvoltate și implementate activități de control care să contribuie la depistarea și prevenirea fraudelor și erorilor” , cu atât mai mult cu cât la nivelul întregii primării nu există decât trei posturi la compartimentul de audit public intern.
