Un cutremur politic în Franța, o creștere a extremei drepte în mai multe țări din UE, dar echilibrul politic de la Bruxelles nu a fost perturbat. Franța și Germania au ieșit de la urne slăbite. Partidele naționaliste de dreapta au făcut progrese în mai multe țări sau și-au confirmat ponderea politică, cu excepția Poloniei.
Peste 360 de milioane de alegători, chemați la urne
Primele estimări au confirmat o creștere clară a dreptei naționaliste și radicale și un eșec zdrobitor pentru cancelarul german Olaf Scholz și pentru președintele francez Emmanuel Macron, care a anunțat în urma votului că Adunarea Națională (parlamentul) va fi dizolvată.
Duminică, peste 360 de milioane de alegători au fost chemați la urne pentru a alege 720 de eurodeputați. În Franța, Rassemblement National, condus de Jordan Bardella, a dominat în mare măsură scrutinul, cu peste 32% din voturi, cu mult înaintea lui Valérie Hayer (Renaissance, 14,9%) și Raphaël Glucksmann (Place publique-PS, 14,2%), potrivit estimărilor institutului de sondaje. RN ar obține astfel 30 din cei 81 de eurodeputați francezi.
În Germania, extrema dreaptă jubilează, coaliția lui Olaf Scholz primește o palmă
Alegerile au fost un vot de penalizare pentru coaliția lui Olaf Scholz. În pofida unei serii de scandaluri, populiștii de extremă dreapta din AfD (Alternativa pentru Germania) au profitat de climatul de anxietate care domnește în prezent în Germania. AfD (15,6%) este a doua forță politică din Germania și cea mai mare în landurile din est. Acest partid eurosceptic, care dă vina pe Bruxelles pentru toate relele, a crescut cu 50% față de 2019.
O româncă s-a căsătorit cu un austriac pe care-l credea bogat. Însă bărbatul avea un secret negru, care a dus la o tragedie
Nici planurile de expulzare pe scară largă a migranților, care au declanșat demonstrații uriașe în toată Germania pentru apărarea democrației, nici suspiciunile de spionaj pentru China și Rusia, nici declarațiile scandaloase ale lui Maximilian Krah, în fruntea listei sale, care a spus că un SS „nu au fost automat criminali” , nimic din toate acestea nu a încetinit ascensiunea partidului de extremă dreapta. Cu 15,6% din voturi, AfD a înregistrat cel mai bun rezultat înregistrat vreodată la un scrutin național. A depășit chiar și SPD-ul cancelarului Scholz și a ieșit pe primul loc în Parlamentul European, unde Germania are 96 de locuri, scrie Le Point.
Coaliția tripartită este afectată
Coaliția celor trei partide este marele perdant. Între ei, social-democrații (14,1%), Verzii (12%, față de 20,5% în 2019) și liberalii (5,3%) au obținut doar o treime din voturi. Acesta este foarte clar un vot de neîncredere într-o coaliție care a fost haotică în ultimele luni. Deși tandemul conservator CDU/CSU a ieșit pe primul loc cu 30,3%, nu a beneficiat cu adevărat de această slăbiciune. Liderul CDU, Friedrich Merz, cere o „schimbare politică” la Berlin.
• Ultima oră. Rezultate oficiale alegeri locale 2024 primăria şi CJ Constanța. Bătălia crâncenă între PSD, PNL, AUR și Dreapta Unită. Noul primar: Stelian Ion, Horia Constantinescu, Vergil Chițac sau Ovidiu Cupșa • Rezultate oficiale primar Braşov alegeri locale 2024. Luptă strânsă Allen Coliban, George Scripcaru, Dan Tănasă. Scoruri PSD PNL, AUR și Alianța Uniți pentru Brașov • Alegeri locale 2024 Iași, rezultate parțiale oficiale BEC de ultima oră. Luptă între PSD, PNL, AUR și Dreapta Unită. Mihai Chirica, Bogdan Balașnicu, Cosette Chichirău, Marius Bodea și Tudor Ciuhodaru pentru fotoliul de primar • Exit poll ora 24:00. Ei sunt noii primari din fiecare sector 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 Bucureşti. Procente Clotilde Armand vs George Tuţă, Robert Negoiţă, Daniel Bălută, Rareş Hopincă, Vlad Piedone, Ciprian Ciucu În această țară profund pro-europeană, Europa nu a jucat un rol foarte important în timpul campaniei. Atacul cu cuțitul din ultimele zile ale campaniei – un tânăr afgan a ucis un polițist și a rănit mai multe persoane în piața din Mannheim – a dat un nou accent problemei imigrației, care dominase deja campania încă de la început, declanșând o dezbatere privind dreptul de azil și necesitatea de a expulza migranții periculoși, chiar și în Afganistan.
Extrema dreaptă triumfă în Austria
În cea mai eurosceptică țară din UE, partidul de extremă-dreapta FPÖ a ieșit învingător după ce a făcut campanie pentru a „opri nebunia Europei” . Alegerile europene au marcat o schimbare clară spre dreapta. Cu 25,7%, adică cu 8,5 procente mai mult decât în 2019, FPÖ i-a depășit pe conservatorii din ÖVP (24,7%, în scădere cu 10 puncte față de 2019) și social-democrații din SPÖ (23,2%, la același nivel ca în urmă cu cinci ani). Cu 10,7% din voturi (față de 14% în urmă cu cinci ani), Verzii pierd teren, în parte din cauza scandalurilor care au afectat capul lor de listă, un activist pentru climă și novice în politică în vârstă de 23 de ani.
FOTO Meme-urile apărute după România – Liechtenstein 0-0: ”Tricolorii”, luați la țintă
Euroscepticii și migrația
Dreapta radicală, măcinată de scandaluri în urmă cu cinci ani, a dat acum un pas înapoi. A dispărut afacerea gravă de corupție care a subminat coaliția ambițiosului cancelar Sebastian Kurz și de care au beneficiat conservatorii din ÖVP. FPÖ a știut să profite de cele trei crize – pandemia, inflația și războiul din Ucraina – care au zguduit țara. Dar mai presus de toate, poziția sa dură față de imigrație este cea care a dat roade. FPÖ susține o politică de imigrație extrem de restrictivă, pledând pentru întoarcerea în masă a migranților în țările de origine. Austriecii sunt europenii cei mai eurosceptici din UE, iar FPÖ a exploatat această situație, criticând această uniune paternalistă pentru că a deschis porțile imigrației în masă și a împins la război prin furnizarea de arme Ucrainei.
Afinitatea FPÖ cu Maximilian Krah, liderul listei germane AfD, suspectat de legături prea strânse cu Rusia și China, nu a împiedicat succesul FPÖ la alegerile europene. Spre deosebire de Rassemblement National, FPÖ nu s-a distanțat de AfD.
Dar mai presus de toate: acest rezultat este de rău augur pentru coaliția conservatoare-verde care a guvernat Austria în ultimii cinci ani. O combinație care nu este de la sine înțeleasă și care nu pare să-i fi convins pe austrieci. Următoarea bătălie va avea loc la alegerile generale din toamnă. FPÖ speră acum să repete scorul și să revină la putere.
În Italia, Giorgia Meloni în rolul principal
De cealaltă parte a Alpilor, urnele s-au închis duminică la ora 23.00. 17 milioane de italieni trebuiau să-și aleagă primarii în același weekend în 3.700 de municipalități din întreaga țară (printre care Florența, Bari și Cagliari). Cap de listă în toate circumscripțiile, șefa guvernului Giorgia Meloni spera să transforme acest scrutin european într-un test de popularitate la nivel național, la douăzeci de luni de la venirea sa la putere.
Partidul său, Fratelli d’Italia, s-a clasat pe primul loc în alegerile europene cu 28,5% din voturi, potrivit rezultatelor din jumătate din secțiile de votare. Partidul Democrat (PD, centru-stânga), principalul partid de opoziție, s-a clasat pe locul al doilea, cu peste 25,5%, urmat de Mișcarea 5 Stele (populistă), cu 9,6%.
Adevărata bătălie are loc cu o treaptă mai jos, între aliații guvernamentali Forza Italia și Liga (la egalitate cu 8,8%) pentru a se impune ca a doua forță a majorității. În acest scop, Matteo Salvini a desfășurat o campanie agresivă, de dreapta, atacându-și partenerii și atacându-l pe Emmanuel Macron, care a fost descris ca fiind „instabil” și „belicos”. De partea opoziției, după o campanie de popularizare, Partidul Democrat speră să reducă distanța dintre el și Frații Italiei ai Giorgiei Meloni, chiar dacă duelul dintre președintele Consiliului și secretarul general al PD, Elly Schlein, ar trebui în mod logic să se întoarcă în favoarea lui Meloni
Centru-dreapta și centru-stânga se confruntă în Portugalia
Partidul Socialist (PS), de centru-stânga, a câștigat alegerile europene din Portugalia la un scor strânsă. Lista condusă de Marta Temido a obținut 32,1% din voturile exprimate, ceea ce îi permite să trimită cel puțin șase eurodeputați din cei 21 repartizați acestei țări cu 10,5 milioane de locuitori. Alianța democratică, o coaliție de centru-dreapta aflată în prezent la putere în Portugalia, a urmat îndeaproape, cu 31,1% din voturi. Partidul premierului Luis Montenegro va fi reprezentat, de asemenea, de cel puțin șase eurodeputați în Parlamentul de la Bruxelles.
Surpriza serii a venit de la Chega („Ajunge”). Așteptat să câștige după succesul înregistrat la ultimele alegeri legislative naționale din martie (18,07%), partidul național-conservator de dreapta și-a înjumătățit scorul la alegerile europene, ajungând la aproximativ 9,8%. În timp ce acest rezultat menține poziția partidului ca a treia forță politică a țării, el are gustul unei înfrângeri pentru liderul său André Ventura, un aliat al lui Marine Le Pen, care și-a asumat personal responsabilitatea pentru acest rezultat. Doar un singur eurodeputat Chega ar urma să intre în Parlamentul de la Strasbourg, față de 4-5 cât se aștepta.
De asemenea, s-a înregistrat o ușoară avansare pentru Inițiativa Liberală (9,1%). Acest partid centrist și liberal și-a confirmat statutul de a patra forță politică și ar putea trimite un deputat la urne, unde rata de abținere a fost de aproape 63%.
Naționaliștii PiS, slăbiți în Polonia
Încă o dată, Polonia iese în evidență. Coaliția Civică (KO) a foarte proeuropeanului Donald Tusk a câștigat clar alegerile europene. Cu 37,4% din voturi, KO devansează partidul naționalist conservator PiS (Partidul Lege și Justiție), care a obținut doar 35,7%. Cu toate acestea, sondajele arătau cele două partide rivale la egalitate. Confederația, o nebuloasă de extremă dreapta, a obținut doar 11,8% din voturi și s-a clasat pe locul al treilea.
Alegerile europene confirmă forța lui Donald Tusk, care, unindu-și forțele cu alte două partide, a format o coaliție în urma alegerilor legislative din octombrie anul trecut și a reușit să desființeze PiS-ul lui Jaroslaw Kaczynski. Dar PiS, fără majoritate în parlament, a rămas cel mai mare partid din Polonia și o forță de care trebuie să se țină cont. La alegerile locale din aprilie, PiS a ieșit, de asemenea, învingător. A fost pentru prima dată în zece ani când nu a reușit să ajungă în fruntea unor alegeri. În 2019, PiS, care nu a fost zgârcit în criticile sale la adresa Bruxelles-ului, a triumfat cu 45% din voturi. Donald Tusk avea nevoie de acest succes la alegerile europene pentru a-și stabili legitimitatea.
Polonezii sunt deosebit de eurofili, 80% dintre ei declarând că susțin UE, de care țara a beneficiat foarte mult. Războiul din Ucraina, la ușa Poloniei, a arătat încă o dată cât de important este pentru Polonia să fie ancorată în Europa de Vest și protejată de amenințarea rusă.
Partidul lui Viktor Orban, în frunte dar în recul în Ungaria
Partidul premierului naționalist al Ungariei, Viktor Orban, care calificase alegerile europene drept „istorice”, a ieșit pe primul loc, dar a suferit un recul semnificativ, potrivit rezultatelor oficiale aproape complete. Fidesz a obținut peste 44% din voturi, pe baza a 90% din buletinele de vot numărate, față de un rezultat de 52,5% la precedentele alegeri din 2019, scrie Le Monde.
Aceasta ar putea fi cea mai slabă performanță a sa de când Viktor Orban a revenit la cârma țării central-europene în 2010. Liderul în vârstă de 61 de ani suferă din cauza ascensiunii meteorice a mișcării Tisza, condusă de un fost funcționar public, Peter Magyar, care a obținut aproximativ 30% din voturi.
În doar câteva luni, acest disident în vârstă de 43 de ani a cucerit mulți maghiari și a dat peste cap peisajul politic. El a apărut pe scenă în februarie, profitând de furia publică după un scandal declanșat de grațierea unui bărbat condamnat într-un caz de pedofilie.
De atunci, Magyar a înlăturat partidele de opoziție existente, retorica sa conservatoare denunțând corupția care, în opinia sa, ruinează țara. După un turneu în provincie, el a adunat sâmbătă zeci de mii de oameni la Budapesta.
Prezență record la vot
Alegerile au fost marcate de o prezență record la vot de aproape 60%, la sfârșitul unei campanii provocatoare de anxietate, axată pe războiul din Ucraina vecină. Întotdeauna foarte critic la adresa Bruxelles-ului, Viktor Orban, care a rămas apropiat de Moscova, și-a intensificat atacurile la adresa Uniunii Europene și a NATO, acuzându-le că antrenează țările membre într-o „conflagrație globală” . El blochează în prezent ajutorul militar european, repetând că Kievul, cu care relațiile sunt tensionate, „nu poate câștiga” împotriva Kremlinului și trebuie să accepte o încetare imediată a focului.
„Astăzi, poporul maghiar a transmis în mod clar un mesaj pentru pace ”, a reacționat premierul. Fără a menționa scăderea rezultatelor Fidesz, el a promis să „învingă opoziția, veche și nouă, din nou și din nou”.
În fața unei mulțimi bucuroase, adversarul său Peter Magyar a descris un „Waterloo” pentru Orban, „începutul sfârșitului” , felicitându-se că a reușit să destabilizeze Fidesz în ciuda „întregii propagande desfășurate” .
În urma acestor alegeri, Viktor Orban speră la o reconfigurare a Parlamentului European prin crearea unui mare grup suveranist. Dar extrema dreaptă rămâne divizată în două grupuri (ID și ECR), a căror apropiere rămâne foarte incertă din cauza diferențelor majore dintre ele, în special în ceea ce privește Rusia. Fidesz se numără printre membrii neafiliați și bate la ușa ECR.
Liberalii devansează partidul lui Fico în Slovacia
După tentativa de asasinat asupra premierului pro-Putin Robert Fico, sondajele de opinie îl dau câștigător pe partidul acestuia, Smer-SD. În cele din urmă, însă, Partidul Liberal Slovac, aflat în opoziție, a fost cel care a ieșit pe primul loc, cu 27,81% (6 locuri), față de 24,76% (5 locuri) pentru partidul lui Fico.
Spania, „Petrecerea s-a terminat”
În plină furtună provocată de scandalul Pedro Sanchez, a cărui soție a fost acuzată de corupție, Partidul Socialist s-a menținut (30%), dar a rămas totuși în urma Partidului Popular de dreapta (34%), potrivit rezultatelor finale. Cele două partide majoritare își vor împărți 42 din cele 61 de locuri puse în joc, în timp ce Vox, un partid de extremă dreapta aliat cu RN, ajunge la 9,6% și înregistrează o creștere semnificativă față de 2019. Mișcarea radicală de stânga Podemos, între timp, a scăzut la puțin peste 4%, în urma Ecologiștilor (6%). Surpriza alegerilor a fost „Petrecerea s-a terminat” (Se acabo la fiesta), un nou grup de extremă dreapta fondat de un controversat youtuber, care a obținut aproximativ 4,5% din voturi și va intra în Parlamentul European cu 3trei eurodeputați.
Dreapta separatistă câștigă în Belgia
8,5 milioane de belgieni au fost chemați la urne duminică, 9 iunie, pentru trei tipuri de alegeri: europene, federale și regionale. Partidul liberal OpenVLD al premierului Alexander De Croo a suferit o înfrângere spectaculoasă în alegerile regionale, naționale și europene de duminică din Belgia, De Croo descriindu-se drept „prim-ministru demisionar” .
Noua Alianță Flamandă (Nieuw-Vlaamse Alliantie, N-VA), un partid naționalist și separatist de dreapta, s-a clasat pe primul loc în alegerile de duminică din Belgia, pe locul al doilea clasându-se formațiunea de extremă dreapta și pro-separatism Vlaams Belang, scrie Euronews.
La nivel național, partidul naționalist N-VA, condus de Bart De Wever, a obținut 18,6% din voturi, în creștere cu peste 2% față de 2020, în timp ce Vlaams Belang, cu 15,4%, a înregistrat o creștere de 3,5%, potrivit rezultatelor preliminare publicate de televiziunea flamandă VRT.
De Wever, care a ținut un discurs de celebrare a victoriei partidului său, a declarat că formațiunea sa a fost „primul partid al poporului (din Flandra)” . „Flandra a ales să păstreze prosperitatea. Mai mult ca niciodată, Flandra a optat pentru autonomie. Autonomia este cel mai bun remediu” .
Diferența dintre extrema dreaptă și partidele mai mici este mare: Pvda/PTB, de extremă stânga, Vooruit, de stânga, și CD&V, creștin-democrat, sunt așteptate să obțină aproximativ 9% din voturi. Partidul liberal OpenVLD al prim-ministrului Alexander De Croo – care a preluat funcția în 2020 – a pierdut dramatic: acum se așteaptă să obțină 5,8%.
Vorbind în noaptea alegerilor, De Croo a spus că a fost o „noapte dificilă” pentru partidul său. „Am pierdut aceste alegeri. Eu am fost imaginea campaniei. Acesta nu este rezultatul pe care îl speram. Îmi asum întreaga responsabilitate” , a spus el. „Pentru noi, a fost o seară deosebit de dificilă, am pierdut. Începând de mâine, voi fi un prim-ministru demisionar. Dar liberalii sunt puternici, ne vom întoarce” , a spus el.
Flandra și Valonia: lumi diferite
Flandra și Valonia au fiecare câte un guvern, un parlament și un buget proprii. N-VA rămâne cel mai mare partid din Flandra, cu 24,5% din voturi, în ciuda sondajelor din ultimele săptămâni care sugerau că ar putea fi depășit de Vlaams Belang, care a obținut 22,8% din voturi în regiunea flamandă din nordul Belgiei.
În Valonia, în mod tradițional mai de stânga decât în nord, partidul liberal MR a obținut aproape 30% din voturi, urmat de Partidul Socialist (22,6%) și de partidul centrist Les Engagees (21%). Partidul ecologist francofon Ecolo a pierdut un teren considerabil. În Valonia, acesta a obținut 7,5% din voturi, față de 15% la ultimele alegeri.
Formarea unui guvern în Belgia este adesea complicată de necesitatea de a găsi un compromis la nivel național. Acest proces a durat un număr record de 541 de zile după alegerile din 13 iunie 2010.
