Autoritățile sârbe au anunțat că hidrocentrala Porțile de Fier III va fi construită în colaborare cu România, însă nu este clar dacă au fost deja formate echipe de lucru pentru acest proiect.
Provocările hidrocentralei Porțile de Fier III în contextul colaborării sârbo-române
Belgradul și Bucureștiul au emis declarații contradictorii în acest sens. Costurile proiectului sunt, de asemenea, necunoscute, scrie Europa Liberă România.
În plus, amplasarea hidrocentralei în zona Parcului Național Porțile de Fier, cea mai mare arie protejată din estul Serbiei care se întinde de-a lungul graniței sârbo-române, ridică probleme, potrivit Serviciului Balcanic al Europei Libere.
După întâlnirea din 20 mai între ministrul sârb Dubravka Đedović și ambasadorul României la Belgrad, Ministerul Minelor și Energiei din Serbia a anunțat că Guvernul Serbiei consideră construcția hidrocentralei Porțile de Fier III un proiect de importanță majoră. Ministrul a declarat că au fost create echipe „atât pe partea sârbă, cât și pe cea română, care vor coopera strâns în viitor”.
Jocul lui Darwin: Cum a ajuns un fost gamer de 20 de ani unul dintre cei mai mari „vânători de tancuri” rusești în Ucraina
Cu toate acestea, Ministerul român al Energiei a subliniat pentru Europa Liberă România că „partea sârbă poate implementa acest proiect doar în strânsă cooperare cu România” și că „în prezent nu există nicio activitate comună și niciun grup de lucru româno-sârb pentru proiectul Porțile de Fier III”.
„Proiectul poate fi pozitiv, iar România ar putea avea disponibilitatea de a se alătura cu o participație egală. Pe de altă parte însă, consecințele asupra mediului și navigabilității trebuie atent luate în considerare, iar partea sârbă nu poate realiza acest proiect altfel decât în strânsă cooperare cu România” , a transmis Ministerul Energiei pentru Europa Liberă România.
Ce presupune proiectul hidrocentralei Porțile de Fier III
Serviciul Balcanic al Europei Libere a solicitat clarificări suplimentare de la Ministerul sârb al Minelor și Energiei, dar până la momentul publicării nu a primit niciun răspuns.
Compania de Energie Electrică din Serbia (EPS) administrează 16 hidrocentrale pe șapte râuri: Dunăre, Drina, Lim, Uvac, Zapadna Morava, Visočica și Vlasina. Peste 38% din capacitatea totală de energie a EPS provine din aceste hidrocentrale.
A luat cea mai controversată decizie la 37 de ani și s-a îmbogățit! Cum au reacționat copiii ei, după ce au aflat ce face
În prezent, cea mai mare hidrocentrală este Porțile de Fier I, inaugurată în 1972 pe Dunăre, la granița sârbo-română, un proiect realizat în comun de guvernele comuniste ale Iugoslaviei și României.
Porțile de Fier III, conform paginii EPS, ar fi o hidrocentrală reversibilă construită la kilometrul 1007 al Dunării. Când sistemul energetic din Serbia are un surplus de energie, apa ar fi pompată din lacul Porțile de Fier în două bazine superioare.
În perioadele de cerere maximă, hidrocentrala ar funcționa ca o unitate de stocare. Totodată, în Serbia există deja o hidrocentrală reversibilă la Bajina Bašta, în vestul țării. Planul este ca Porțile de Fier III să fie construită în trei etape, cu o putere totală de 2.400 megawați.
„Capacitățile planificate ale hidrocentralei reversibile Porțile de Fier III depășesc cu mult nevoile Serbiei, în timp ce prețul specific este semnificativ mai puțin favorabil decât în cazul centralei de la Bistrica” , se precizează în concluziile transmise de Comitetul pentru energie al Academiei Sârbe de Științe către Guvernul Serbiei, Ministerul Minelor și Energiei, Ministerul pentru protecția mediului și Ministerul Științei.
