În aprilie 2024, Claudiu Nițaru, un tânăr de 19 ani din Petroșani a fost condamnat la 13 ani și 10 luni de închisoare pentru omor calificat, după ce s-a urcat beat la volan și a intrat cu mașina într-un grup de șase copii, ucigând unul dintre ei.
Situație inedită în justiția română: procurorul îi ia apărarea lui Vlad Pascu
În acest timp, judecătoarea Ioana Ancuța Popoviciu respingea cererea de schimbare a încadrării juridice din ucidere din culpă, în cea de omor calificat. Miza era uriașă pentru Pascu: pentru ucidere din culpă legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la unu la cinci ani (maxim 15 ani pentru șoferii care au consumat alcool; drogurile nu sunt cuprinse în respectiva lege), pe când, pentru omor calificat se acordă de la 15 la 25 de ani de închisoare.
Deși cazurile sunt aproape identice, justiția română le cântărește diferit, iar posibilitatea ca Vlad Pascu să scape, în cel mai fericit caz, chiar și cu o pedeapsă cu suspendare nu mai este doar o simplă teorie vehiculată de părinții victimelor, ci a devenit una cu o probabilitate de luat în seamă.
Un rol extrem de important în această poveste îl are procurorul de ședință, care la începutul lunii aprilie s-a opus schimbării încadrării juridice pentru Vlad Pascu, în omor calificat. O astfel de atitudine este una neobișnuită în practica judiciară, acolo unde procurorii sunt cei care pledează pentru pedepse cât mai aspre pentru inculpați. Nu și în cazul de față, unde Vlad Pascu și-a găsit un aliat neașteptat în reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia.
Ucis pentru că a refuzat să fie evacuat din calea „orașului viitorului”. Sate întregi au fost rase de pe hartă pentru proiectul NEOM
Nouă motive pentru care Vlad Pascu ar fi trebuit judecat pentru omor
Cererea de schimbare a încadrării juridice a fost formulată de avocații rudelor victimelor pentru următoarele considerente:
Inculpatul conducea cu o viteză nu mult peste limita legală – 102 km/h într-o primă expertiză, 120 km/h într-o altă expertiză.
Pascu urcase la volan sun influența unor substanțe psihoactive puternice, precum amfetamina, metamfetamina, extsasy.
Nu a adaptat viteza la condițiile de drum, a ieșit cu autoturismul de pe carosabil pe acostament, a încălcat marcajul cu linie continuă, fără a acționa frâna și fără a încerca să evite accidentul.
A condus cu o viteză de 200 km/h înainte de accident, a făcut drifturi și manevre haotice.
A rănit trei persoane și a rănit alte două, iar decesul victimelor a fost deosebit de violent, una dintre ele fiind efectiv ”ruptă în două”.
Nu a încercat să evite accidentul și a arătat indiferență pentru urmările faptelor sale.
A fost oprit de două ori de poliție, dar cu toate acestea a continuat să se manifeste haotic în trafic.
Vlad Pascu era un consumator înrăit de droguri, cu dosar la DIICOT, lucru știut și de familia lui. Din această perspectivă nu se poate vorbi despre o infracțiune din culpă.
După ce a produs accidentul, a oprit câteva secunde. ” Apărarea precizează că probabil l-au deranjat trupurile celor doi care au fost aruncate pe caldarâm, s-a uitat dacă i s-a spart geamul și ulterior a plecat către o altă stațiune ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”.
Dacă ar fi fost de acord cu schimbarea încadrării, procurorul era obligat să recunoască faptul că rechizitoriul a fost făcut pe genunchi
După ce avocații rudelor și-au încheiat expunerea, judecătoarea a dat cuvântul procurorului de ședință. Acesta a arătat că se opune schimbării încadrării juridice în omor calificat.
”Reprezentantul Ministerului Public se opune schimbări încadrării juridice a faptei apreciază că încadrarea juridică a faptelor reţinute prin actul de sesizare este cea corectă, motiv pentru care solicită respingerea cererii ca neîntemeiată”, se arată în încheierea de ședință.
VIDEO Viral instant! Ce a pățit Andreea Bălan la un concert: ”Dezastru!”. Reacția artistei, ”de milioane”
Cu alte cuvinte, procurorul a cerut instanței o pedeapsă mai blândă pentru Vlad Pascu, bazându-se exclusiv pe rechizitoriul întocmit de Parchetul Mangalia, care nu ia în calcul infracțiunea de omor calificat. Pe de altă parte, dacă nu s-ar fi opus cererii, procurorul ar fi fost obligat să admită că rechizitoriul a fost întocmit greșit.
Potrivit legii, procurorul este reprezentantul statului pentru apărarea interesului public în domenii clar definite. El are obligația de a-și exercita rolul activ în vederea aflării adevărului și a respectării dispozițiilor legale. De asemenea, procurorul are libertatea de a prezenta concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate.
Mortul, întotdeauna ”de vină”
În cazul accidentului de la 2 Mai, modul de administrarea al probelor a fost criticat de avocații familiilor victimelor încă din faza de urmărire penală.
În rechizitoriu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia a admis că ”și mortul este de vină” . Mai precis, accidentul de la 2 Mai nu s-a produs din vina exclusivă a lui Vlad Pascu, ci dintr-un ”cumul de factori”.
Unul dintre acești factori se referă la ”deplasarea necorespunzătoare a pietonilor, pe partea dreaptă a acostamnetului în direcţia de deplasare, contrar prevederilor art. 72 din OUG nr. 195/2002, care obligă pietonii la deplasarea pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcţia de mers, în absenţa trotuarului”.
Argumentul procurorului este cel puțin discutabil, ținând cont de starea de fapt de la locul accidentului, pe care procurorul o cunoaște, cu siguranță. Mai exact, victimele au circulat în afara carosabilului, pe un trotuar, între stațiunile Vama Veche și 2 Mai.
La un moment dat, trotuarul s-a terminat brusc, iar grupul de studenți aveau de ales: fie își continuau drumul pe partea dreaptă a carosabilului, fie traversau printr-un loc nepermis, în curbă, un drum național cu două benzi de circulație. În ambele cazuri, victimele ar fi încălcat legea, arată un raport extrajudiciar realizat la cererea părților civile. Dacă ar fi respectat 100% prevederile legale, studenții nu ar fi putut niciodată să parcurgă, pe jos, distanța Vama Veche – 2 Mai, ceea ce este absurd.
Introducerea în cauză a noțiunii de ”pericol pasiv” constituit de victime duce implicit la identificarea infracțiunii de ucidere din culpă, acolo unde se consideră că vina nu aparține exclusiv autorului.
Se acreditează ideea că Vlad Pascu nici măcar nu avea viteză. Legătura cu Mario Iorgulescu
O altă problemă este că nimeni nu știe exact ce viteză avea Vlad Pascu în momentul impactului. Problema este legată de modelul mașinii, unul retro, fără un sistem electronic la bord. Astfel, viteza a putut fi doar aproximată pe bază de expertiză sau din declarațiile martorilor. Avocații victimelor au făcut o paralelă cu cazul lui Mario Iorgulescu, acolo unde viteza a rămas înregistrată pe bordul mașinii sale, aceasta devenind o probă extrem de importantă în dosar.
”(Vlad Pascu) avea o mașină care nu dispunea de niște sisteme performante de aceea apărarea nici nu a mai cerut în cadrul urmăririi penale să fie scoase spre exemplu elemente care ar fi putut identifica viteza, cum se află în practica judiciară relevantă la Mario Iorgulescu, lucrurile s-au bazat pe o urmărire penală și criminalistică clasică, măsurători în teren niște calcule matematice, traiectoria și atât”, a arătat unul dintre avocații victimelor.
Această situație confuză a fost mană cerească pentru avocații lui Pascu. Aceștia s-au arătat neîncrezători în acest tip de aprecieri. De exemplu, în cazul unui martor care a coborât din mașina lui Pascu cu câteva minute înainte de accident, avocatul spune că nu avea cum să știe ce viteză avea șoferul, pentru că mașina acestuia ” nu are indicat kilometrajul în kilometri ci în mile”.
Viteza identificată de martor, respectiv 130 km/h, ar fi, susține avocatul, 130 m/h, adică 80,7 km/h. Asta ar însemna că Pascu nu a depășit limita de viteză între localități, lucru care ar cântări foarte mult la sentința finală.
Avocat victime: ”Comunicarea cu Parchetul Mangalia a fost zero”
Un alt detaliu interesant este că procurorul de caz a respins o cerere de schimbare a încadrării juridice a lui Vlad Pascu, din ucidere în culpă, în omor calificat și în faza de urmărire penală. Cererea a fost depusă de părinții victimelor, la data de 28 septembrie 2023, sub forma unei plângeri penale. Procurorul de caz a răspuns că se va pronunța abia după administrarea expertizei tehnice, pentru ca în final să aprecieze că nu se impune o astfel de schimbare.
Totuși, reprezentanții victimelor s-au plâns în instanță de lipsa de transparență a procurorului, care nu le-a comunicat la timp soluția.
”S-a depus plângerea penală pe care aceştia au formulat-o de la bun început din faza de urmărire penală iar ulterior neprimind niciun fel de răspuns s-a format și o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei mai mult decât atât comunicarea cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia a fost zero, a aflat în momentul în care dosarul a ajuns la instanță că ar exista o ordonanță pe undeva, acesta nevăzând-o nici până la acest termen”, a arătat avocatul victimelor.
Lui Vlad Pascu i se poate reduce pedeapsa cu o treime, pentru că și-a recunoscut fapta
Momentul și ordinea în care au fost îndeplinite aceste formalități procedurale s-au dovedit a fi extrem de importante pentru soarta ulterioară a lui Vlad Pascu. Asta pentru că șoferul care a produs accidentul de la 2 Mai a optat pentru procedura simplificată, care presupune recunoașterea vinovăției, în schimbul scăderii a unei treimi din pedeapsă.
Doar că procedura prevede ca inculpatul să poată solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor din dosar, iar avocații părților mai au la dispoziție un singur termen pentru a depune înscrisuri. Cum respectivul termen a trecut, iar Pascu a recunoscut faptele din rechizitoriul aflat în această formă, schimbarea de încadrare nu se mai poate realiza în această fază.
De altfel, aceasta a fost și concluzia pusă de judecătoare în motivare.
”Instanţa (…) va analiza cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei doar în funcție de starea de fapt reținută în rechizitoriu, nu va analiza în acest moment procesual dacă starea de fapt din rechizitoriu este sau nu susținută de probe sau dacă este starea de fapt reală, în consecință având în vedere dispozițiile art. 386 din codul de procedură penală şi faptul că până în acest moment procesual a fost admisă cererea inculpatului privind procedura simplificată, conform art. 375 din codul de procedură penală, faptul că inculpatul a arătat că recunoaște starea de fapt reținută în rechizitoriu și probele administrate în cursul urmării penale și având în vedere celelalte probe aflate la dosar, constată că în raport de starea de fapt care a fost scrisă în rechizitoriu, a fost reținută în mod legal încadrarea juridică” , spunea judecătoarea.
Parchetul Mangalia, atitudine de neînțeles: a forțat judecarea cauzei, deși magistrata Popoviciu intrase în procedură de suspendare
Dosarul în care este judecat Vlad Pascu nu va mai dura prea mult, ținând cont că s-a optat pentru procedura simplificată. În prezent, se audiază martori și se judecă cererea de introducere în cauză a unei fundații a victimelor accidentelor rutiere, pe care procurorul, de asemenea, a cerut instanței să fie respinsă.
De asemenea, la finalul lunii aprilie, procurorul s-a opus și cererii de amânare a ședinței, depusă de avocații victimelor, până după audierea judecătoarei Ioana Ancuța Popoviciu la CSM. Argumentul reprezentantului Ministerului Public a fost acela că ”dosarul este în stare de judecată”. În cazul în care judecătoarea ar fi fost suspendată, procesul s-ar fi reluat de la zero, fapt care l-ar fi dezavantajat în mod evident pe Vlad Pascu. Până la urmă, CSM a decis să n-o suspende pe judecătoare, care va rămâne, cel mai probabil, până la finalul procesului pe fond.
