Venirea primăverii a sporit optimismul românilor, iar numărul celor care cred că România se îndreaptă în direcția cea bună a crescut considerabil, comparativ cu sondajele anterioare. Procentul este cu peste 5% mai mare decât în luna martie și cu 6% mai mare decât în ianuarie.
Numărul pesimişilor cu privire la direcţia în care merge România a scăzut cu 10% într-o lună
Numărul pesimiștilor rămâne însă dublu față de cel al optimiștilor. Astfel, dacă procentul celor care cred că România se îndreaptă în direcția cea bună este de 30,8%, cei care cred contrariul sunt în proporție de 62,5%.
Totuși, conform ultimului sondaj INSCOP, realizat la comanda News.ro, numărul pesimiștilor este în scădere, una chiar accelerată dacă ne raportăm la procentul din luna martie al celor care erau neîncrezători cu privire la direcția în care merge România (70,6%).
Conform sociologilor, cei optimişti sunt în mod special votanţii PSD-PNL, tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani şi persoanele cu venituri foarte ridicate. Cei care au păreri opuse sunt în mod special votanţii votanţii AUR şi persoanele care au venituri foarte mici.
Oamenii sunt uluiți când află ce vârstă are acest bărbat. Cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire și cât îl costă pe an
Percepţia românilor cu privire la direcţia în care se îndreaptă ţaraFoto: INSCOP
“Percepţia privind direcţia în care se îndreaptă ţara înregistrează o uşoară îmbunătăţire, aşa cum se întâmplă aproape întotdeauna la trecerea din iarnă spre primăvară. Apropierea sezonului cald influenţează conjunctural opiniile românilor prin creşterea optimismului. De regulă, după o scurtă perioadă, tendinţa este de revenire la cifrele care s-au stabilizat pe o perioadă mai lungă de timp” , spune Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
O componentă importantă a sondajului este legată de îngrijorările românilor, secţiune cu atât mai interesantă cu cât sunt puse la dispoziţia opiniei publice datele unui sondaj INSCOP din 2014, astfel că putem vedea cum s-au schimbat aceste îngrijorări în ultimii zece ani.
Acum, în România anului 2024, principala îngrijorare este legată de posibilitatea unui război în care să fie implicată şi ţara noastră (33% dintre repondenţi). Teama de un conflict armat este urmată de îngrijorarea legată de creşterea preţurilor (28,6%), de înrăutăţirea stării de sănătate (18,5%) şi deteriorarea mediului înconjurător (5,5%).
Spre comparaţie, în urmă cu un deceniu principala grijă a românilor era legată de creşterea preţurilor (24,5%), urmată de pierderea locului de muncă (22,7%) şi înrăutăţirea stării de sănătate (17%).
FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație
Îngrijorările românilor, comparaţie între 2014 şi 2024Foto: INSCOP
“În ceea ce priveşte sursele de îngrijorare ale românilor, am comparat percepţia din prezent cu cifrele rezultate din Barometrul INSCOP-Adevărul despre România realizat în urmă cu 10 ani, în aprilie 2014. Se observă diferenţe majore. În primul rând, creşte puternic teama cu privire la posibilitatea unui conflict/război în zonă în care să fie implicată România.
Ofensiva Rusiei în Ucraina, războiul din Gaza dintre Israel şi Hamas, precum şi suprapunerea culegerii datelor cu atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului au amplificat masiv temerile românilor faţă de război.
Creşterea preţurilor şi problemele de sănătate cresc în importanţă comparativ cu situaţia din urmă cu 10 ani, în timp ce diminuarea veniturilor şi pierderea locului de muncă îşi pierd contextual din importanţă comparativ cu situaţia din urmă cu 10 ani şi chiar de anul trecut, pe fondul creşterii puternice a temerilor de război” , remarcă Remus Ştefureac.
Îngrijorarea legată de creșterea prețurilor se remarcă în special la persoanele între 18 și 29 de ani, cele cu studii primare și cele care lucrează la stat. În schimb, marea temere legată de un război în care ar putea fi implicată România se regăseşte la cei cu vârsta între 45 și 59 de ani, “gulerele albe” și locuitorii din sud-estul României.
