Parlamentul European ia în dezbatere, joi, chestiunea restituirii tezaurului național al României însușit în mod ilegal de către Rusia, în Primul Război Mondial.
Războiul din Ucraina a schimbat tonul UE față de Rusia
Restituirea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia figurează pe ordinea de zi, joi, a dezbaterilor Parlamentului European. O declarație a Comisiei Europene va fi rostită în fața eurodeputaților, conform agendei sesiunii plenare, urmată de o dezbatere și de un vot în plen.
Una din propunerile de rezoluție (șase la număr) înaintate de mai multe grupuri politice luna aceasta „incită Rusia să restituie fără întârziere României restul tezaurului național românesc, așa cum a fost transferat în 1916 și 1917, în conformitate cu prevederile protocoalelor încheiate”.
Rezoluția subliniază faptul că războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei în Ucraina, a schimbat radical contextul în care se discută și se definesc politicile UE față de Rusia, inclusiv relațiile diplomatice.
Câți bani ia Florin Salam ca să cânte la o nuntă la care nu mai ajunge? „Am fost și la el acasă și nu a mai răspuns”
Bunuri de patrimoniu traficate ilicit
Rezoluția atrage atenția asupra posibilității de a include solicitarea de restituire a tezaurului național al României în viitoarea agendă a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Rusia, care se vor relua atunci când Moscova va respecta condițiile de normalizare a relațiilor sale cu Uniunea, „în primul rând încetarea totală a tuturor activităților sale militare în Ucraina și retragerea necondiționată a tuturor forțelor și echipamentelor sale militare de pe întreg teritoriul ucrainean recunoscut de comunitatea internațională” .
Demersul restituirii tezaurului României face parte din planul de acțiune „Patrimoniul și cultura, circulația operelor de artă” , pentru protejarea și recuperarea bunurilor culturale și de patrimoniu traficate ilicit.
Implicarea BNR
Eugen Tomac, președinte PMP, eurodeputat (PPE) a declarat anterior că „situaţia tezaurului nostru aflat la Moscova este aproape complet necunoscută la nivelul instituţiilor europene. Atunci mi-am dat seama că este foarte greu să vii să prezinţi un subiect care este de maxim interes pentru noi, românii, dar este complet necunoscut pentru publicul european, pentru instituţiile europene” , scrie Agerpres.
„În acest context, am luat decizia de a propune o serie de acţiuni prin care să facem cunoscută chestiunea tezaurului Băncii Naţionale a României şi a întregului nostru tezaur aflat la Moscova. În momentul de faţă am reuşit să prezentăm tuturor europarlamentarilor două volume complete în limba engleză, publicate de Banca Naţională a României şi, mai mult decât atât, să iniţiem chiar o rezoluţie (…) prin care să creăm mecanismele necesare pentru ca dosarul tezaurului României, aflat la Moscova, să devină un subiect de interes european” , a spus Tomac.
Decizia autorităților, după ce Daniel Niculae a fost audiat la Parchet
Peste 90 de tone de aur
Primul Război Mondial a determinat Guvernul României de la acea vreme să încredințeze tezaurul național unui stat aliat pentru a fi protejat împotriva distrugerii.
În timpul războiului, zeci de vagoane de tren au transportat cea mai mare parte a tezaurului național românesc în Rusia țaristă pentru a fi păstrat în siguranță până la pace, cu un inventar detaliat al rezervelor de aur ale Băncii Naționale a României, însoțit la acea vreme de garanția rusă de protecție și restituire, așa cum au mărturisit și alte state.
Tezaurul național care a fost încredințat în mod legal includea 91,5 tone de aur fin aparținând rezervei Băncii Naționale a României, colecții regale de bijuterii și monede rare, precum și bunuri culturale și istorice de o valoare inestimabilă, cum ar fi arhive de stat, documente, manuscrise istorice prețioase, picturi, cărți rare și colecții de la numeroase instituții publice și private care acoperă mai mult de cinci secole de istorie a României.
În ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul național românesc nu a fost niciodată restituit integral de către Rusia, deși acordul bilateral oficial dintre cele două țări prevedea restituirea acestuia.
Tomac: „Cum să numești Rusia dacă nu un hoț?
„Sechestrarea Tezaurului României la Moscova este mai mult decât o problemă istorică. Este o rană deschisă. Acel episod din trecut trebuie să își găsească dreptatea în prezent. Cum altfel se numește sechestrarea Tezarului național al unui stat dacă nu furt?! Cum altfel îl numești pe cel care ține în captivitate moștenirea culturală și monetară a unui stat dacă nu hoț?!
Astăzi, când Rusia omoară, fură şi distruge, este mai important ca niciodată să reacţionăm cu fermitate şi curaj. Dincolo de valoarea strict monetară, tezaurul nostru este parte a identității noastre naționale, parte a identității noastre europene ce nu poate fi nici negociată, nici dată uitării” , a mai subliniat Tomac.
