Fermierii din Oltenia au găsit o soluție neașteptată de a se adapta la condițiile schimbătoare ale mediului. Ce fel de fructe au ajuns să cultive?
Soluția inedită găsită de fermierii din Oltenia. Ce fruct au cultivat
Fermierii din Oltenia nu s-au lăsat descurajați de valul de căldură și de ariditatea din sudul țării. Dimpotrivă, au găsit o soluție inedită: au început să planteze arbori exotici precum kiwi și curmali în locul merilor și perilor tradiționali.
În fiecare an, temperaturile din Oltenia cresc tot mai mult, iar pământul e tot mai arid. Anul acesta, termometrele vor urca până la 40 de grade la umbră. Întreaga zonă trece printr-un fenomen de deşetificare, cu aproximativ 40.000 de hectare afectate doar în Dolj.
„Aceste defecte de deflaţie eoliană ar trebui prevenite sau menţinute în forma actuală astfel încât să nu se mai extindă”, spune Ion Popa, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, pentru observatornews.ro.
O româncă s-a căsătorit cu un austriac pe care-l credea bogat. Însă bărbatul avea un secret negru, care a dus la o tragedie
În apropierea localității Dăbuleni, celebră pentru pepenii săi gustoși, se întâlnește un fenomen rar pentru România: apariția dunelor de nisip. Acestea au distrus sistemul de irigat, astfel că fermierii de aici depun eforturi considerabile pentru a-și ţine recoltele în viaţă.
“Udăm toată ziua să putem să ţinem culturile. Sistemul de irigaţii nu mai funcţionează, a fost totul rupt, totul un dezastru” , spune agricultorul Moraru George, pentru sursa citată.
Agricultorii au început să planteze kiwi şi curmali
A devenit tot mai greu să se planteze fructe și legumele pe terenurile acoperite de nisip din Oltenia. Astfel, fermierii se văd nevoiți să găsească soluții inovatoare pentru a face față acestei provocări. Ei se orietează spre arbori exotici, adaptați la temperaturile ridicate, precum curmalul, kaki, kiwi, fistic și migdalul.
„Mergem în special ca și noutate spre speciile iubitoare de căldură, curmalul chinezesc, kaki, kiwi, fistic. Migdalul se comportă foarte bine”, spune Aurelia Diaconu, director Statiunea de Cercetare Dabuleni.
La un an de la gluma virală făcută despre ea, Mihai Bobonete a dat ”nas în nas” cu Mădălina Ghenea! Ce a urmat: ”Ea a insistat”
Potrivit observatornews.ro, o treime din tot teritoriul României şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone care prezintă risc de deşertificare. Din 2020 și până acum, perioada de secetă a crescut cu un procent de 30%, anunță ONU.
O soluție care ar putea opri fenomenul de deșertificare ar fi împădurirea zonei. Dar măsurile trebuie luate urgent. Altfel, acest fenomen amenințător ar putea afecta peste trei sferturi din populaţia lumii până în 2050.
