Orașul din România unde ploua cu acid sulfuric, în trecut fiind considerat cel mai poluat din Europa. A fost printre localitățile unde s-a construit un centru minier important. Cum s-a ajuns în această situație?
Orașul din România unde ploua cu acid sulfuric, considerat cel mai poluat din Europa
Este vorba despre orașul Zlatna, din județul Alba, care a cunoscut o dezvoltare importantă datorită industriei miniere. De altfel, a fost primul oraș minier din Transilvania în care s-a folosit mașina cu abur.
Istoricii spun că localitatea datează încă de la finalul Epocii Bronzului, aici fiind un depozit de obiecte de bronz. Prima atestare documentară o plasează în anul 158 d.Hr., când localitatea se numea Ampelum.
Centrul minier de aici era legat de alte așezări importante, precum la est Apulum (Alba Iulia), la sud Germisara (Geoagiu Băi), la vest Abruttus (Abrud) și la nord Alburnus Maior (Roșia Montană).
Scenariul unei invazii rusești în România. „Poarta Focșani” este cel mai vulnerabil punct
Ulterior, orașul Ampelum a devenit municipiu, fiind cel mai important din Munții Apuseni, datorită zonei în care era situat. În secolul al XVII-lea se transformă în centrul aurifer al Munților Apuseni, până în 1848. Tot aici a apărut prima topitorie de metale neferoase, în secolul XVIII-lea.
15.000 de tone de cupru, acid sulfuric şi sulfaţi de cupru, în fiecare an
Ulterior, topitoria din Zlatna a fost refăcută și transformată într-un combinat metalurgic. Se întâmpla în debutul anilor ‘60. Deja în perioada anilor 1970, respectiv 1980, combinatul din Zlatna producea 15.000 de tone de cupru în fiecare an, dar și acid sulfuric şi sulfaţi de cupru.
Deși uzina oferea locuri de muncă pentru circa 10.000 de oameni, iar autoritățile se mândreau cu capacitatea de producție, orașul Zlatna a devenit unul dintre cele mai poluate din Europa, lucru pe care, evident, comuniștii îl ascundeau.
„În zonele Copşa Mică şi Zlatna poluarea intensă cu plumb şi anhidrată sulfuroasă au condus la îmbolnăviri de saturnism, afecţiuni ale căilor respiratorii, anemii şi tumori maligne la adulţi, rahitism, bronşite cronice şi anemii la copii. De asemenea, în jurul uzinelor metalurgiei neferoase (Copşa Mică, Zlatna, Baia Mare, Neferal Bucureşti) concentraţiile de plumb în aer depăşesc de 15—40 de ori normele admise”, arăta Virgil Ianovici, preşedintele Consiliului Naţional pentru Protecţia Mediului înconjurător, în 1982. potrivit Adevărul.
Gigi Becali: ”Plâng! Am fost om nemernic”. Dezvăluirea patronului de la FCSB: ”În doi ani e gata”
Totodată, grădinile oamenilor și pădurile din zonă erau distruse din cauza ploilor care veneau cu depuneri de acid sulfuric. Deși locuitorii se plângeau de aceste condiții, având în vedere problemele de sănătate și de mediu, măsurile pe care autoritățile ar fi trebuit să le aplice întârziau să apară.
Combinatul din Zlatna a intrat în declin, în anii 1990, iar până în anii 2000 uzinele au fost închise. În prezent, aici se află foarte multe construcții lăsate de izbeliște, care amintesc de perioada respectivă.
