Încă un produs traditional românesc urmează să fie înaintat Comisiei Europene pentru a fi înregistrat în Registrul executivului european pentru indicații geografice protejate. Este vorba de „cârnații din topor din Vâlcea”.
Ce înseamnă Indicație Geografică Potejată
O indicație geografică (IG) este „un drept de proprietate intelectuală. Aceasta protejează denumirea unui produs care are o origine geografică specifică și care își datorează calitățile și/sau reputația originii sale specific” , potrivit EUIPO (European Union Intellectual Property Office).
Indicația geografică protejată (IGP) „accentuează relația dintre o regiune geografică specifică și denumirea produsului, dacă o anumită calitate, reputația sau o altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii geografice a produsului” , potrivit Comisiei Europene.
IGP se referă la alimente, produse agricole și vinuri. Pentru produsul traditional „cârnați din topor din Vâlcea” , Asociaţia Producătorilor Tradiţionali, Meşteşugari şi Artizani Vâlcea a anunțat că a început demersurile de înscriere a acestui produs în registrul UE al IGP.
VIDEO Cum arată un răspuns al SUA la un atac nuclear rusesc: În primele 45 de minute vor muri zeci de milioane de oameni
Procesul de înregistrare
Săptămâna aceasta, actele (documentație, caiet de sarcini) au fost depuse la Ministerul Agriculturii și Dezvoltare Rurală. „După depunerea documentaţiei la Ministerul Agriculturii, urmează procedura de evaluare a conformităţii dosarului de înregistrare, iar în cazul în care vor fi solicitate completări, acestea se vor depune în cel mult 30 de zile.
Dosarul va fi publicat pe site-ul ministerului pentru o perioadă de opoziţie naţională de 60 de zile, iar după acest termen, produsul ‘Cârnaţi din topor din Vâlcea’ devine automat protejat pe teritoriul naţional până la înregistrarea acestuia la nivel european” , a declarat Ionuţ Diaconeasa, consilier în MADR, scrie Agerpres.
„Ulterior, România va depune cerere la Comisia Europeană pentru dobândirea protecţiei pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată (IGP), care va fi înregistrată în sistemul ‘eAmbrosia’. Urmează o nouă evaluare la nivelul Comisiei, apoi perioada de opoziţie europeană de 90 de zile, după care are loc înregistrarea şi publicarea în Jurnalul Oficial al UE” , a adăugat el.
Din topor, dar delicioși
Potrivit lui Florin-Felix Gigîrtu, președintele Asociaţiei Producătorilor Tradiţionali, Meşteşugari şi Artizani Vâlcea, cârnații „din topor” se numesc așa pentru că tocarea cărnii se face în bucăți mari, la această operațiune fiind folosite traditional toporul barda sau satârul.
Un englez cu peste 300 de meciuri în Premier League a descris prestația lui Radu Drăgușin într-un singur cuvânt
„Şi în zilele noastre se toacă carnea tot manual, cu satârul, e o unealtă mai modernă, dar e tot ca un topor. Ideea este că dacă toci altfel sau cu altceva se schimbă gustul cărnii” , a spus Gigîrtu.
La prepararea acestor cârnați se folosesc ingrediente specifice, cum ar fi sarea doar de la Ocnele Mari, mirodenii tot de acolo sau doar lemnul de fag pentru afumarea cărnii. „ Are nişte proprietăţi diferite faţă de sarea pe care o găsim în comerţ. Are câteva minerale în plus şi noi am pus la dosar analizele care atestă acest lucru. O altă caracteristică este partea de afumat, care se face numai cu lemn de fag, într-adevăr întreg arealul este bogat în păduri de fag, dar şi gustul cel mai bun este dat de fag” , a explicat Gigîrtu.
De la garniță, în UE
„Carnea afumată la garniţă din Vâlcea” este un alt produs traditional pe care Asociația vrea să-l înscrie în registrul UE. „Este carnea care se producea în gospodăriile ţărăneşti după ce se tăia porcul. Practic, se urmărea o conservare a cărnii, pentru că nu se putea mânca tot şi aveau nevoie să împingă procesul de conservare până spre primăvară, chiar şi până în vară, pentru că de multe ori când mergeau la coasă luau la pachet carne la garniţă.
La garniţă se bagă şi cârnaţii aceştia din topor, dar şi spată, pulpă, cotlet de porc, tăiate bucăţi şi afumate, după care se prăjesc în untură. Toate împreună se bagă la garniţă în untura în care au fost prăjite” , a mai spus Gigîrtu.
