Un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică de către Ministerul Afacerilor Interne prevede prelungirea schemei de ajutorare pentru refugiații ucraineni pentru încă trei luni, astfel încât aceștia vor beneficia de suma forfetară pentru cazare până la data de 30 iunie 2024. Pentru această perioadă, banii vor fi asigurați în principal din fonduri europene.
Refugiații ucraineni vor primi ajutoare încă trei luni
Modalitatea și termenii de acordare a ajutorului rămân neschimbate, singura modificare fiind prelungirea termenului limită de la 31 martie la 30 iunie. Astfel, familiile și persoanele singure care s-au refugiat în România din cauza invaziei ruse beneficiază, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive, dar nu mai târziu de data de 30 iunie 2024, de o sumă forfetară lunară, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare şi hrană.
Suma forfetară se compune dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în cuantum diferențiat, respectiv de 750 lei/ lună pentru persoana singură și 2000 lei/lună pentru o familie, precum și dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de hrană în cuantum de 600 lei/ lună pentru fiecare persoană. După încheierea celor patru luni, suma forfetară se va acorda în cuantum redus, fără cei 600 de lei pentru cheltuielile de hrană.
Decizia de prelungire a acestui ajutor a fost luată întrucât Comisia Europeană a decis să sprijine statele care au s-au confruntat cu un val mare de refugiați (Bulgaria, Cehia, Polonia, România și Slovacia) cu finanțare din Fondul Azil, Migrație și Integrare (FAMI). În octombrie 2023, Departamentul pentru Situații de Urgență a trimis la Bruxelles un proiect prin care cere finanțare, iar Comisia Europeană va aloca 17.163.000 de euro, din cei 20.091.000 euro, cât este valoarea totală.
Moartea șocantă a unei actrițe de filme pentru adulți. Cum a fost găsită în casă? A jucat în peste 80 de filme
Cu acești bani se vor plăti sumele forfetare pentru refugiații ucraineni pentru cele trei luni cu care este prelungit programul de ajutorare a acestora. Dacă programul ar fi fost stopat la 31 martie, banii de la Bruxelles nu ar mai fi fost trimiși în România. Astfel, s-ar evita problemele sociale generate de faptul că mulți dintre refugiații ucraineni ar fi rămas fără surse de venit. În plus, o parte din bani vor fi cheltuiți pentru consolidarea capacității instituțiilor românești de a gestiona problema refugiaților și pentru facilitarea accesului acestora la servicii specifice furnizate de către autoritățile locale.
„ Lipsa adoptării în regim de urgență a măsurilor prevăzute de prezentul act normativ, poate conduce la blocaje în privința asigurării finanțării pentru susținerea măsurilor de sprijin a beneficiarilor de protecție temporară proveniți din zona de conflict armat din Ucraina, raportat la demersurile promovate pentru obținerea de fonduri europene din Facilitatea tematică a FAMI ”, se spune în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
O integrare până acum ratată
Până acum, integrarea refugiaților ucraineni este departe de a fi o poveste de succes. Guvernul nu și-a respectat angajamentele față refugiații ucraineni, înregistrându-se mari întârzieri în ce privește plata sumelor forfetare, potrivit context.ro. De altfel, problemele în integrarea ucrainenilor transpar și dintr-un raport oficial al Guvernului pe această temă, în care se regăsesc date valabile până la data de 31 decembrie 2023.
Raportul arată că, de la începutul războiului ruso-ucrainean, 4.465 persoane au solicitat azil, 176 persoane au obținut o formă de protecție internațională și 146.1522 persoane au beneficiat de protecție temporară. În schimb, nu este menționat numărul beneficiarilor de sume forfetare și care este situația plăților făcute până acum. O altă problemă este legată de integrarea ucrainenilor pe piața muncii, întrucât doar 6.705 au contracte de muncă înregistrate. Deutsche Welle a arătat că există variații mari între țările europene în ce privește ponderea ucrainenilor care muncesc, un indiciu că refugiații nu vor doar să trăiască din ajutoarele primite de la statele-gazdă. Astfel, în Polonia și Cehia sunt angajați mai mult de două treimi, iar în Marea Britanie mai bine de jumătate. Din acest punct de vedere, situația în România este dezastruoasă.
Suma uriașă cheltuită de ITIA pentru a o distruge pe Simona Halep a fost făcută publică
Lucrurile nu stau foarte bine nici în ceea ce privește accesul la educație. „ La data de 31.12.2023, din 46.298 de copii beneficiari de protecție temporară cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, 78% erau înscriși ca audienți sau elevi în sistemele de învățământ preșcolar, primar sau secundar ”, se spune în raport, ceea ce înseamnă că un mai bine de un copil ucrainean din cinci nu frecventează o unitate de învățământ, peste proporția normală dacă este să luăm în calcul copiii foarte mici care nu au atins nici vârsta la care să poată fi duși la grădiniță.
