„În România, extremismul nu a fost niciodată combătut!”. Așa a început discuția incitantă, pe marginea, și ulterior în profunzimea, unui subiect sensibil, cu politologul Cristian Pîrvulescu. Tema „extremismului” este, în genere, evitată, dar comentatorul politic a răspuns provocării lansate de FANATIK . Vom regăsi, împreună, din rândurile care urmează, ce înseamnă, de fapt, „extrema” (și nu din punct de vedere… fotbalistic!) și vom (re)înțelege că, de fapt, problemele societății actuale sunt legate de educație. Sau de lipsa ei. „Băieții nu citesc!”, spune Cristian Pîrvulescu, la final, dar până acolo….
Politologul Cristian Pîrvulescu, un critic dur al fenomenului extremist (sursa Inquam Photos / Ilona Andrei)
Cristian Pîrvulescu: „În România există un extremism istoric, necombătut nici în perioada comunistă!”
Există sau nu extremism în România? Aceasta este întrebarea, deloc hamletiană, dar care ne macină pe toți. În general, „extremismul” presupune o anumită doctrină. Din păcate, este dificil să discutăm despre doctrine, mai ales într-o perioadă în care „dreapta” și „stânga” sunt confundate în mod frecvent. Criticii fenomenului extremist aduc în discuție diverse nume. Cele mai frecvente sunt Diana Șoșoacă și George Simion. Dar sunt ei exponenții „legitimi” ai extremismului? Sau discuția este „mult mai” amplă și ține de o educație înrădăcinată?
Convorbirea cu politologul Cristian Pîrvulescu a avut scopul de a încerca să dezlege acest mister. Ideologiile pălesc în fața unui verdict dur: „Extremismul din România există și este istoric. Nu a fost niciodată combătut, nici măcar în perioada comunistă, deoarece însuși comunismul era o formă de extremism, și chiar apologeții săi au concertat, o vreme, cu legionarii. La începuturi, legionarii au fost integrați în rândurile Partidului Comunist Român, astfel că aceste idei au fost transmise, nu au fost niciodată combătute și nu s-a făcut niciun efort în interiorul Bisericii Ortodoxe pentru ca ele să dispară”.
Conform declarațiilor oferite de Cristian Pîrvulescu, în exclusivitate pentru FANATIK , ne confruntăm cu „o formă de ortodoxism, de ideologie naționalistă schismatică, dar care nu obligă pe nimeni să nu o practice. Așadar, avem parte de un extremism cât se poate de vivace și care se întărește în momente de criză. Oricum, ideile s-au vulgarizat în timp. Avem de a face cu un extremism naționalist și cu unul religios. Acesta din urmă, fundamentalist de altfel, este ortodoxist sau evanghelist, inspirat din SUA”.
Trupul lui Aleksei Navalnîi a fost „abuzat” după moarte, acuză văduva lui
Comentatorul politic consideră că în România nu există extremism de stânga. E drept, populismul este o caracteristică a ambelor extreme, însă noi nu avem o tradiție nici a extremei stângi și nici a stângii politice, în general. Conform spuselor comentatorului politic, în țara noastră nu există o forță politică de stânga.
George Simion, unul dintre liderii AUR (sursa hepta.ro)
„Șoșoacă și Simion, de extremă dreapta? „Il Duce” Mussolini era la fel…”
„Doamna Șoșoacă și Simion pot fi catalogați ca fiind de orientare ultra dreapta. Nu știu dacă „Il Duce”, Benito Mussolini, se răsucește în mormânt, pentru că și el era cam… la fel” , a glumit, amar, Cristian Pîrvulescu.
„În trecut am discutat tot în FANATIK despre Léon Degrelle, fondatorul partidului extremist Rexist, din Belgia. El a devenit general SS și, după luptele din Al Doilea Război Mondial, a ajuns la Malaga. La 8 mai 1945 a fugit cu un avion din Germania în Spania, unde a murit în anul 1995. În 1981 a oferit unei publicații belgiene un interviu intitulat „Cum l-am cunoscut pe Hitler” și a explicat modul în care va fi distrusă unitatea europeană” , a continuat interlocutorul nostru.
Acesta a adăugat faptul că la vremea respectivă încă nu exista Piața Comună, care a fost construită pe baza unor noțiuni americane, liberale. Degrelle era consternat de faptul că exista un consumerism ce domina acea viziune economică pe care o considera inacceptabilă, și își dorea din tot sufletul ca… rușii să ajute la restabilirea unei Europe bazate pe valori creștine și tradiționale, iar un general sovietic să izbutească acest lucru.
FOTO Dinți de 850.000 de euro! A vrut să ”inoveze”, dar ce a ieșit l-a transformat în ținta ironiilor și a devenit viral
Jean Pîrvulesco, exportatorul legionarismului în Rusia și cine nu va câștiga alegerile, în România
„Referitor la întrebarea dumneavoastră legată de conexiunea dintre extremiștii români actuali și ruși, trebuie spus că aceștia din urmă au preluat de la noi legionarismul, printr-un individ pe nume Ion Pîrvulescu, alias Jean Pîrvulesco. Este vorba despre un craiovean care a fugit în străinătate în anii ’40. A fost prieten cu Jean-Luc Godard, a devenit un personaj interesant, dar care nu se compară cu Cioran” , a povestit Cristian Pîrvulescu.
Jean Pîrvulesco (fără nicio legătură de familie cu partenerul nostru de dialog) a murit în anul 2010, la Paris, „după ce devenise interesant în zona extremei drepte franceze” . În perioada 2005 – 2010 a fost curtat și invitat insistent de Aleksandr Dughin, consilierul lui Vladimir Putin, care realizase o serie de emisiuni la Paris. „Dacă doriți o legătură între legionarism și acest curent rusesc, aceasta este făcută de Pîrvulesco” , a adăugat politologul.
Potrivit acestuia, „George Simion, Claudiu Târziu și gruparea AUR în sine nu au nicio legătură cu filosofia, deși se inspiră din zona respectivă. Există foarte multă frustrare și un oportunism teribil. Nici ei și nici Șoșoacă nu sunt niște mari luptători. Nu vor câștiga alegerile, deoarece baza lor electorală nu poate evolua până în acel punct. Dar pot crea probleme și mi-e teamă că varianta comasării alegerilor îi transformă într-un fel de alternativă”.
Cristian Pîrvulescu este de părere că prima comasare a alegerilor îi marginalizează pe respectivii politicieni, dar a doua etapă, cea a scrutinului prezidențial, îi legitimează, lucru pe care, de altfel, și-l doresc: „Se vor transforma după modelul francez, iar comparația este reală. Sigur, mă refer la doamna Le Pen, dar și la tatăl ei. Când puterea se transmite în familie, ne întrebăm care este legătura cu democrația. Răspunsul este simplu: Nici una. Din păcate, respectivul partid franțuzesc este votat, în masă, de tineri. Am citit recent un studiu potrivit căruia situația este aceeași în foarte multe zone ale Europei…”.
„Ceaușismul” se transmite în familie
Și totuși, care sunt șansele ca România să devină extremistă? Explicația lui Cristian Pîrvulescu stă în cultura politică. Altfel spus, valorile și credințele pe care le practică societățile sunt, în mare măsură, transmise prin intermediul socializării politice. Iar, în cele din urmă, aceasta se face în familie:
„România are tradiție extremistă. Știți de ce unele țări sunt mai extremiste decât altele? Mulți se întreabă de ce, în familie, „ceaușismul” este atât de popular. Răspunsul este simplu. Imaginea „ceaușismului” este transmisă în mod pozitiv, din diferite motive. Același lucru se petrece și cu extremismul!”.
Interlocutorul nostru și-a amintit că un anumit filosof a făcut o analiză asupra fascismului tradițional al italienilor și a afirmat că fenomenul este legat de cultura italiană, mai exact de rasism, de xenofobie și de o mulțime de alte caracteristici pe care le regăsim și în societatea românească: „De fapt, ei nu fac decât să „pescuiască” în aceste ape tulburi. Pe de altă parte, atunci când afirm că situația nu este atât de gravă, mă bazez pe faptul că, în ultimii 30 – 35 de ani, numărul de liberali a crescut de la 10 la 40%”.
Se pare că această evoluție a devenit spectaculoasă începând cu anul 2007, așadar în contextul Uniunii Europene. Acesta este și motivul pentru care UE este atât de atacată în acest moment. Practic, nu există o socializare serioasă și o educație în privința democrației. Despre aceasta din urmă se spune că este un fenomen natural, că totul se reduce la vot, dar votul nu democratizează nimic, ci este un instrument care poate fi democratic în contextul unei societăți democratice, dar, de asemenea, devine nedemocratic în contextul unei societăți nedemocratice.
Manifestație împotriva extremiștilor, în Germania, la Mecklenburg (sursa hepta.ro)
De la „Scandalul Bodnariu” la băieții care nu pun mâna pe carte
„Teza mea se bazează pe ideea conform căreia rușii au început să schimbe raportul dintre democrație și anti-democrație în timpul scandalului Bodnariu, pentru că au pus în discuție drepturile copiiilor săi drept bază a drepturilor omului. Însă în momentul în care se spune că respectivii copii pot fi bătuți, iar bătaia este ruptă din Rai, începi să legitimezi toate aceste elemente ce cresc în societate, deoarece sunt multe persoane care susțin acest lucru” , ne-a mai declarat Cristian Pîrvulescu.
Reamintim cititorilor noștri faptul că, așa cum s-a scris în presa vremii, „scandalul Bodnariu” s-a petrecut în anul 2015, atunci când soții Bodnariu au fost deposedați de justiția norvegiană de cei cinci copii, în urma unui scandal uriaș. Soții Marius și Ruth Bodnariu au fost denunțați pentru agresiune de directoarea școlii la care învățau cele două fiice ale lor. La vremea respectivă, în Norvegia au avut loc mai multe proteste organizate în sprijinul familiei Bodnariu, însă copiii au ajuns în familii-surogat.
„Din punct de vedere politic, există o mare diferență între băieți și fete. Primii dezvoltă o întreagă cultură machistă. Este vorba despre o atitudine îndreptată împotriva feminismului și a femeilor, care sunt considerate inferioare, combinată cu, să-i spunem, cultivarea valorilor masculine. Fenomenul ajunge până în momentul în care, spre exemplu, băieții tineri din multe zone ale lumii consideră că cititul este o caracteristică feminină, așa că ei refuză să pună mâna pe carte” , a încheiat Cristian Pîrvulescu.
