Judecătoarea Ioana Ancuța Popoviciu a creat stupoare joia trecută, la primul termen al dosarului 2 Mai, după ce a întrebat dacă Sebi, una din victimele decedate în urma accidentului rutier provocat de Vlad Pascu, se află în sala de judecată. Potrivit tatălui lui Sebi, judecătoarea a cerut buletinul acestuia. Inspecția judiciară s-a sesizat în ceea ce o privește pe Popoviciu, care avea obligația ca, înainte de ședință, să studieze dosarul de la Judecătoria Mangalia.
Judecătoarea Popoviciu a dorit să i se acorde un spor de 45%
Numele judecătoarei Popoviciu apare ca reclamant, alături de alte două colege, într-un dosar înregistrat pe 15 martie 2022 la Tribunalul Alba, al cărui obiect este „drepturi salariale ale personalului din justiţie – discriminare 45%”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Pârâți figurează Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Arad, Curtea de Apel Galați, Tribunalul Brăila și Consiliul Național pentru combaterea discriminării. Conform ultimei declarații de avere, Popoviciu a avut, în 2022, un venit lunar de 13.052 lei.
Popoviciu și celelalte două reclamante au solicitat ca instanța să dispună recunoaşterea stării de discriminare în care se află din punct de vedere salarial în raport cu personalul auxiliar de specialitate din cadrul Curţii de Apel Bacău, Curţii de Apel Bucureşti şi Curţii de Apel Târgu Mureş, personal care beneficiază de sporuri în procent de 45%, ce depăşeşte limita prevăzută de art. 25 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, familia ocupaţională „Justiţie”, acest mod de calcul al cuantumului sporurilor aplicate fiind recunoscut drept valabil de către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi de către Curtea de Conturi, dar care nu fost aplicat pentru reclamante.
Acestea au mai solicitat uniformizarea modului de calcul al salariilor pentru desfăşurarea activităţii în aceleaşi condiţii de vechime în muncă şi în funcţie conform deciziei ÎCCJ, repararea prejudiciului produs prin acţiunea pârâţilor până la data încetării stării de discriminare, constând în plata diferenţei dintre suma care li s-a plătit efectiv şi suma care ar fi trebuit să se plătească fiecăruia conform salariului brut lunar, prin luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei brute lunare, precum şi a cuantumului sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, a sporului de confidenţialitate şi a sporului pentru condiţii deosebite de muncă cuvenite.
Forțați să se violeze între ei, legați de copaci sau înfometați. Cum sunt pedepsiți soldații ruși de pe front: „E un iad aici”
În instanță s-a arătat că, prin ordinele de salarizare emise de Ministerul Justiţiei, au fost stabilite drepturile salariale de la data intrării în vigoare a Legii nr. 157/2017, fără a se lua în considerare sporurile determinate în mod corect de către Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Bucureşti, precum şi sporurile stabilite prin ordine ale Parchetului de pe lângă ÎCCJ, care se aplică în prezent, calculat la salariul de bază pentru procurori, după cum urmează: un spor de 15 % pentru condiţii grele, deosebite şi periculoase; un spor de 5 % pentru păstrarea confidenţialităţii; un spor de 10 % pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică.
Sporurile nu pot depăşi 30% din suma salariilor de bază
Popoviciu și celelalte două colege au arătat că, în urma emiterii deciziilor/ordinelor pentru judecătorii din cadrul Judecătoriei Chişineu Criș au rezultat, în mod discriminatoriu, drepturi salariale mai mici decât cele stabilite pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex, respectiv pentru aceeaşi categorie de personal din cadrul Curţii de Apel Bacău, Curţii de Apel Bucureşti şi Curţii de Apel Ploieşti, personal ce face parte din familia ocupaţională Justiţie. Astfel, în timp ce pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul celor trei curţi de apel enumerate au fost stabilite şi plătite sporuri în procent de 45 % aplicat la salariul de bază lunar, pentru judecătorii reclamanți a fost stabilit un cuantum al sporurilor de 30% aplicat la salariul de bază lunar, respectiv indemnizaţia lunară de încadrare.
Reclamantele au mai arătat că, în data de 18 octombrie 2018, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a atenţionat curţile de apel că interpretează şi aplică în mod eronat dispoziţiile Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în sensul că doar 4 dintre cele 15 curţi de apel din ţară, printre care cea din Bucureşti şi cea din Bacău, aplică în mod corect legea salarizării, ceea ce duce la diferenţe însemnate de salarii în cadrul aceleiaşi categorii profesionale.
Cu privire la fondul acţiunii, instanța a considerat-o neîntemeiată, pentru următoarele motive: a apreciat că ordinele de salarizare emise de Ministerul Justiţiei prin care au fost stabilite drepturile salariale s-a făcut o corectă interpretare şi aplicare a prevederilor art. 25, alin. i din Legea – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, potrivit cărora acordarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie salariilor de funcţie, soldelor de grad/salarii lor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare.
Minciuna care l-a făcut pe Ion Țiriac să spună “Gata”! “Am jucat la cel mai înalt nivel!”
Tribunalul Alba a respins cererea judecătoarei Popoviciu
Instanța a menționat că pentru situaţia reclamantelor sunt aplicabile prevederile din legea nr. 153/2017, care trebuie coroborate cu dispoziţiile art. 24 din lege, potrivit cărora limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege, dar şi cu prevederile care stabilesc un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, precum şi de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizaţia lunară de încadrare.
Aşadar, la intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017 era prevăzut in mod expres faptul că sporurile care se cuvin personalului căruia i se adresează actul normativ nu poale depăşi plafonul de 30% raportat la suma indemnizaţiilor de încadrare aferente ordonatorului de credite. Astfel, din interpretarea legii nu rezultă că suma sporurilor cuvenite reclamantelor ar fi de 45% (25%, 15%, 5%), în condiţiile în care legiuitorul nu a prevăzut acordarea de sporuri în procent fix din indemnizaţie, ci o limită maximă în care trebuie să se încadreze fiecare spor în parte, se arată în dosarul consultat de FANATIK .
Totodată, cu privire la pretinsa discriminare faţă de personalul auxiliar de specialitate şi conex al instanţelor, chiar dacă ar exista o astfel de discriminare, instanţa a arătat că nu poate obliga pârâţii să stabilească salariile reclamantei potrivit dispoziţiilor legale aplicabile personalului auxiliar de specialitate şi conex al instanţelor. Pe 27 decembrie 2022, Tribunalul Alba a respins cererea judecătoarei Popoviciu și a celorlalte două colege ale sale. Acestea nu au formulat recurs, astfel că au pierdut definitiv procesul.
