Curs valutar BNR, vineri, 26 ianuarie 2024. Leul încheie o săptămână foarte bună în raport cu moneda euro, cu trei şedinţe consecutive de apreciere, chiar dacă decalajul recuperat a fost unul minim.
Inflaţia va scădea din nou, din luna februarie
BNR avertizează, pe de altă parte, că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în prima lună din acest an. După aceea îşi va relua însă scăderea graduală, pe o traiectorie chiar mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, care cobora la 7,5% în decembrie 2023, la 4,8% în decembrie 2024 şi la 3,3% la finele orizontului proiecţiei.
Noile evaluări venite de la banca centrală indică o creştere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor patru din 2023 şi primul trimestru din 2024, comparativ cu prognoza anterioară, al cărei ritm trimestrial încetineşte uşor faţă de trimestrul trei al anului trecut.
“În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă previziunile precedente privind comportamentul pe termen foarte scurt al inflaţiei, arătând că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în prima lună din anul curent şi să îşi reia apoi scăderea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, care cobora la 7,5% în decembrie 2023, la 4,8% în decembrie 2024 şi la 3,3% la finele orizontului proiecţiei.
S-a sesizat că perspectiva apropiată a inflaţiei este atribuibilă tot factorilor pe partea ofertei în cea mai mare parte, în condiţiile în care creşterea din ianuarie 2024 este antrenată de majorarea şi introducerea unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, iar scăderea ulterioară a ratei inflaţiei, pe o traiectorie relativ mai joasă, are ca resorturi majore efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente, peste aşteptări în perioada recentă, ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ţiţeiului, alături de dinamica în descreştere a preţurilor importurilor” , a transmis, joi, BNR.
Consumul privat a redevenit principalul determinant al creşterii economice
Din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat de curând de Guvern, în vederea susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024, decurg totuşi incertitudini şi riscuri la adresa acestei perspective menţionate mai sus.
Kenneth Smith, condamnatul la moarte care a supraviețuit injecției letale, a fost executat printr-o nouă metodă controversată
Specialiştii băncii centrale au mai transmis că au convenit că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai modeste decât în prognoza precedentă, dar în atenuare mai graduală pe orizontul apropiat de timp. În aceste condiţii, excedentul de cerere agregată se va restrânge probabil ceva mai lent decât s-a anticipat anterior, iar dinamica anuală a PIB o va depăşi pe cea prognozată în luna noiembrie 2023.
De asemenea, s-a mai observat că, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat a redevenit în trimestrul patru al anului trecut principalul determinant al creşterii economice în termeni anuali. O nouă contribuţie pozitivă e posibilă totuşi şi din partea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii, precum şi în cazul exportului net, însă mult mai redusă.
Englezii au făcut o gafă și au dezvăluit câți bani încasează Mădălina Ghenea
Specialiştii BNR mai avertizează că incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, şi implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să fie generate de războiul din Ucraina şi cel din Orientul Mijlociu, dar şi evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, îndeosebi din Germania.
