Criza ostaticilor de la Onești, la data de 1 martie 2021, finalizată cu uciderea acestora scoate la iveală lacune uriașe în activitatea Poliției Române, instituție care s-a dovedit total nepregătită pentru astfel de intervenții.
De ce nu a intervenit SIIAS
O anchetă care îi vizează în mod direct pe șefii poliției care au coordonat negocierea cu agresorul și intervenția la fața locului indică un haos total, care a dus inevitabil la moartea victimelor.
În vara anului trecut, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a clasat dosarul în care se cerceta intervenția forțelor de ordine în cazul Onești. Curtea de Apel Bacău a desființat, în noiembrie, ordonarea de clasare și a retrimis cauza procurorului pentru a pune în mișcare acțiunea penală referitoare la Alexandru Scurtu, șeful Serviciului Independent pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIIAS), sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu.
În motivare, judecătorii notează faptul că șeful SIIAS a ezitat să intervină în criza ostaticilor, deși era la conducerea unei structuri create și antrenate pentru astfel de situații, lucru care a condus la un deznodământ tragic.
Au fost mobilizați 47 de polițiști și jandarmi
Judecătorii spun că ”orice persoană aflată în situaţia de a fi subiect pasiv al infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, a cărei viaţă este ameninţată de un agresor înarmat, are aşteptarea legitimă, umană dar şi legală, potrivit reglementărilor de ordin constituţional, precum şi a legislaţiei primare şi secundare, de a beneficia de intervenţia promptă şi specializată a trupelor SIIAS, structură organizatorică special creată şi antrenată pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune la apariţia unor astfel de situaţii de criză” , potrivit motivării obținute de FANATIK .
Din dosar reiese că întreaga operațiune a fost un dezastru. În ciuda faptului că la acțiune au luat parte un număr impresionat de forțe de ordine (27 de polițiști – 6 din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, 9 de la Serviciul de Ordine Publică, 10 de la Acțiuni Speciale Bacău; – 2 polițiști locali; 9 jandarmi și 9 militari de la ISU Bacău), lipsa de coordonare și necunoașterea normelor procedurale de către șefii unităților de poliție a dus la eșecul operațiunii.
Bărbatul arestat după uciderea românului de 14 ani la Roma își ține banii la frigider și se laudă cu vila de lux. Ce a spus la Poliție
Serviciul de acțiuni speciale a dat consultanță prin telefon
Astfel, din dosar reiese că șeful SIIAS, structura creată exact pentru astfel de situații, a aflat despre situația de la Onești în jurul orei 14:00, la mai bine de două ore după ce agresorul Gheorghe Moroșan, apelase numărul de urgență 112 și anunțase că a sechestrat două persoane și că intenționează să le ucidă.
Informarea șefului SIIAS s-a făcut prin intermediul aplicației Whatsapp și a fost urmată de mai multe apeluri telefonice între acesta și oamenii din teren.
Și-a văzut soțul cum suferă la Australian Open și a început să plângă
”În intervalul 14:22 – 17:06 au fost iniţiate 11 apeluri între echipa de negociatori SIIAS şi negociatorii de la nivelul IPJ Bacău în cadrul cărora, sub conducerea şefului SIIAS au fost trimise recomandări cu privire la tehnicile de ascultare activă, specularea unor circumstanţe şi sugestii de crearea unor circumstanţe.
De asemenea, in intervalul 14:22 – 17:06, în cadrul a 11 apeluri telefonice, şeful SIIAS a transmis celorlalţi suspecţi prezenţi la faţa locului recomandări privind gestionarea eficientă a situaţiei de criză cu care se confruntau” , se arată în dosar.
Lunetistul chemat nu avea atestat de trăgător
Din dosar mai reiese că Gheorghe Moroșan a sunat la 112 la ora 11:47, iar cinci minute mai târziu, un echipaj de ordine publică a comunicat că sesizarea se confirmă.
Echipa de intervenție din cadrul IPJ Bacău a ajuns la fața locului la ora 13:45, iar la 15:28, o echipă tactică s-a poziționat în scara blocului, la etajul 2 al imobilului. La 16:15 a venit și a doua echipă tactică, tot de la IPJ Bacău, iar la 16:55 s-a intrat în locuință pentru imobilizarea agresorului, ocazie cu care au fost executate cinci focuri de armă.
Înainte de momentul intervenției, polițiștii au mai avut în vedere două scenarii: coborârea în rapel, prin balcon și utilizarea unei arme de foc cu lunetă aflată în dotarea IPJ Bacău. Doar că la nivelul acestei structuri, niciuna dintre variante nu era posibilă.
”A doua modalitate nu putea fi realizată întrucât poliţiştii IPJ nu aveau nici pregătirea şi nici materialele necesare pentru această activitate.
S-a renunţat şi la a doua modalitate de intervenţie, întrucât puşca aflată în dotarea IPJ nu era conformă iar deţinătorul de fapt al acesteia nu avea atestat de trăgător” , se arată în dosar.
SIIAS avea arme și pregătire, dar nu a ”fost solicitată”
De cealaltă parte, luptătorii SIIAS au pregătire specială pentru lunetiști și au în dotare trei arme cu lunetă, doar că nimeni nu a ordonat deplasarea acestora la fața locului.
Judecătorii spun că, la momentul respectiv, SIIAS era ”structura cu competență teritorială generală care care exercită atribuții ce revin Poliției Române precum: realizarea activităților de negociere și de intervenție pentru eliberarea persoanelor lipsite de libertate în mod ilegal, precum şi pentru imobilizarea sau neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a persoanei” .
Doar că la audieri, șeful SIIAS a declarat că ”nu a existat o solicitare pentru intervenția SIIAS la incidentul de la Onești și nu a primit vreo dispoziție din partea conducerii IGPR pentru a interveni” . El a mai spus că nu a avut informații suficiente care să-l ”conducă la o consultare cu factorii de supervizare SIIAS”, pentru a obține permisiunea deplasării la Onești (deși cazul era extrem de mediatizat iar criza era transmisă în direct la televiziune).
Șefii din poliție spun că sunt nevinovați
În cauză a fost audiat și șeful IPJ Bacău, care a ajuns la fața locului abia la ora 16:15, deși drumul până la Onești durează maxim o oră. Acesta a declarat că ”nicio dispoziție nu prevedea rolul expres al șefului IPJ Bacău într-o astfel de intervenție” . El a mai precizat că ”în aceste situații, competența de intervenție aparține SIIAS”.
Nici șeful Poliției Municipiului Onești nu se consideră vinovat. În anchetă, el a declarat că ”nu avea atribuţii legale de desfăşurare a acţiunii de salvare a victimelor sau de imobilizare sau neutralizare a agresorului, ci doar atribuţii de delimitare a perimetrului de siguranţă, de efectuare a verificărilor cu privire la persoanele sechestrate şi de acordare a sprijinului echipelor de intervenţie” .
Instanța a reținut că ”și inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române avea obligația legală de a da dispoziție ierarhică de a interveni către subalternul direct”.
Raport intern al poliției, ținut la secret
În urma eșecului intervenției de la Onești, procedura generală privind modul de acțiune al structurilor SIIAS s-a modificat. Informația apare într-un raport al comisiei de control din cadrul IGPR.
Astfel, începând cu 10 ianuarie 2022, IGPR a aprobat o nouă procedură operațională în situații de criză cu ostatici, în care SIIAS nu mai are competență exclusivă asupra operațiunilor de intervenție.
