În ciuda mobilizării ONG-urilor din întreaga lume, parlamentarii norvegieni au dat undă verde exploatării miniere de mare adâncime, într-o zonă arctică de mărimea Italiei. Norvegia devine prima țară din lume care autorizează această practică la scară comercială în largul mării. Totul în numele tranziției energetice: este vorba de metale indispensabile, numite și „pământuri rare”.
Metale strategice
În Norvegia, în pofida mobilizării internaționale, parlamentul a aprobat în cele din urmă o exploatare minieră de mare adâncime în Arctica. Zona, care se întinde pe o suprafață de peste 281.000 de kilometri pătrați, este situată în Arctica, între Svalbard, Groenlanda, Islanda și Jan Mayen. În ziua votului, numeroși activiști de mediu s-au adunat la Oslo pentru a denunța acest proiect ca fiind periculos și dăunător pentru mediu. O petiție prin care se cerea eliminarea lui a strâns sute de mii de semnături în întreaga lume.
Oamenii de știință din domeniul mediului au avertizat că acest lucru ar putea fi devastator pentru viața marină. Proiectul se referă la apele norvegiene, dar în acest an s-ar putea ajunge la un acord privind mineritul în apele internaționale. Scopul este de a se deschide calea pentru exploatarea comercială a mineralelor care abundă pe platoul oceanic din Atlanticul de Nord.
Cupru, mangan, cobalt sau litiu: aceste metale rare sunt indispensabile și vor fi și mai mult în viitor, deoarece intră în compoziția a numeroase dispozitive electronice, precum și a bateriilor electrice și a turbinelor eoliene. În prezent, acestea sunt exploatate în câteva țări, printre care Republica Democrată Congo, China și Rusia.
Marți, chiar înainte de vot, activiști internaționali și organizații de mediu s-au adunat în fața Storting-ului (Parlamentul norvegian) pentru a exercita presiuni asupra parlamentarilor. Sloganul a fost „opriți exploatarea minieră la mare adâncime” .
HAPPENING NOW!
International activists and multiple environmental organisations join in protest in at the Norwegian Parliament to denounce the absurdity of mining the Arctic.
Deep sea mining in the Arctic?
There’s NO(R)WAY!#StopDeepSeaMining pic.twitter.com/bt4G1K8REz
— Greenpeace International (@Greenpeace) January 9, 2024
„O zi a rușinii pentru Norvegia”
Potrivit opozanților proiectului, extracția de minerale ar putea avea un impact „ireversibil” asupra unuia dintre ultimele ecosisteme rămase neatinse de activitatea umană. „Această decizie dăunează iremediabil reputației Norvegiei ca stat oceanic responsabil” , a declarat Steve Trent, CEO și fondator al Environmental Justice Foundation, după vot.
Ce-i spunea Trump Ursulei von der Leyen în 2020: „Dacă Europa este atacată, nu vom veni niciodată să vă ajutăm. NATO e mort”
„Știm puține lucruri despre fundul adânc al mării, dar știm suficient pentru a fi siguri că exploatarea sa va duce la dispariția unei faune și a unei flore unice și va perturba cel mai mare rezervor de carbon din lume” , a continuat el într-un comunicat de presă.
WWF Norvegia consideră că aceasta este „o zi a rușinii pentru Norvegia” . „Această decizie va rămâne un capitol întunecat în istoria a ceea ce a fost cândva o mândră națiune portuară” , a postat ONG-ul pe X.
FOTO Transformarea fizică a lui Radu Drăgușin: de la puștiul de 16 ani la o adevărată ”bestie”
En skammens dag for Norge. Stikk i strid med alle faglige råd, valgte @Stortinget å trille terningen for å gamble med havet og fremtiden vår. Avgjørelsen vil bli stående som et mørkt kapittel i historien til det som en gang var en stolt havnasjon. https://t.co/fFu5ZX0xzW
— WWF Verdens naturfond (@WWFNorge) January 9, 2024
În luna noiembrie, 100 de eurodeputați au făcut apel la omologii lor norvegieni să se opună propunerii guvernului, bazându-se pe expertiza a „peste 700 de experți” , inclusiv a Consiliului consultativ al Academiilor Europene de Știință (EASAC). Acesta din urmă a avertizat în iunie anul trecut „asupra consecințelor dezastruoase pentru ecosistemele marine”.
De asemenea, militanții menționează un aviz al Agenției norvegiene de mediu – organismul public responsabil cu evaluările de mediu – potrivit căruia evaluarea impactului asupra mediului (EIA) al acestor practici este „inadecvată”. Această activitate „nu poate fi desfășurată într-un mod sigur sau responsabil” , a argumentat aceasta, scrie Euractiv.
O deschidere pas cu pas
Pentru guvernul norvegian, precum și pentru partidele conservator și liberal care au înclinat balanța în urma votului, aceasta este o oportunitate de a accelera tranziția energetică prin asigurarea de „pământuri rare” pentru necesitățile tehnologiilor verzi.
Într-un interviu acordat media americană Cipher în septembrie anul trecut, premierul Jonas Gahr Støre, omul din spatele proiectului, a descris aceste minerale ca fiind „ un element esențial al transformării industriale” . Norvegia ar putea astfel să beneficieze pentru industria sa de un câștig extrem de profitabil, care, potrivit estimărilor avansate de ziarul britanic The Telegraph, s-ar putea ridica la sute de milioane, sau chiar la câteva miliarde de dolari.
Pe de altă parte, lucrurile trebuie făcute „pas cu pas” , a avertizat deputatul conservator Bård Ludvig Thorheim pentru Altinget la începutul lunii decembrie. „Extracția nu va fi autorizată până când cunoștințele viitoare nu vor demonstra că poate fi efectuată într-un mod durabil și responsabil” , a insistat el, asigurând că guvernul va trebui să se bazeze pe studii de impact înainte de a acorda orice licență.
Intervievat de BBC, Walter Sognnes, cofondator al companiei miniere norvegiene Loke Minerals – care așteaptă cu nerăbdare autorizația – a dat asigurări că va exista „o perioadă relativ lungă de activitate de explorare și cartografiere pentru a umple golul de cunoștințe privind impactul proiectului asupra mediului” . În cele din urmă, apărătorii proiectului invocă promisiunea de independență a țării în ceea ce privește mineralele strategice și dorința de a controla industria în ceea ce privește mediul și drepturile de muncă.
24 de țări solicită un moratoriu
În timp ce Norvegia intră în cursa pentru mineritul de adâncime, tot mai multe țări refuză să se implice în numele principiului precauției. Franța, singura țară, în afară de Marea Britanie, care și-a anunțat opoziția față de exploatarea minieră în adâncuri, a reiterat această necesitate la Summitul „One Planet-Polar” de la Paris de la începutul lunii noiembrie.
În prezent, 24 de țări solicită un moratoriu pe această temă, dar alte țări, precum Norvegia, China, India și Rusia, se opun. La rândul său, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul acestor proiecte asupra mediului. Într-o rezoluție din 2022, Parlamentul European a cerut, de asemenea, Comisiei și statelor membre să sprijine un moratoriu internațional.
Autoritatea internațională a adâncurilor mării, o organizație afiliată la ONU care reglementează aceste activități în apele internaționale, urmează să se reunească în acest an. Presiunea este tot mai mare pentru a deschide drepturile de exploatare, iar primul cod minier care va preciza condițiile de expoatare ar putea fi votat până în 2025. Cu impulsul Norvegiei.
