„Bomba” a fost detonată de fostul director al CIA, David Petraeus, care a declarat pentru CNN că, după ce Vladimir Putin își va încheia acțiunile în Ucraina, următoarea țintă ar putea deveni Moldova, alături de una dintre țările baltice. În replică, generalul Virgil Bălăceanu a analizat situația actuală și a expus o serie de predicții legate de războiul din Ucraina, afirmând că țara vecină este amenințată de Moscova mai mult din punct de vedere economic, mediatic și politic.
Generalul Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor Români în Rezervă (sursa aorr.org.ro)
Generalul Virgil Bălăceanu: „Pentru Vladimir Putin, Moldova este o țintă economică, mediatică și politică, mai puțin militară!”
Într-un interviu recent acordat realizatoarei Christiane Amanpour de la CNN și preluat ulterior pe o rețea de socializare, fostul director al CIA, David Petraeus, a făcut o afirmație șocantă. Potrivit fostului șef al spionajului american, după ce Rusia își va încheia socotelile în Ucraina, „ochiul” Moscovei s-ar putea îndrepta către una dintre Țările Baltice, dar, mai ales la granița cu România, mai exact spre Republica Moldova.
Afirmațiile fostului oficial vin în contextul în care Armata Roșie forțează ofensiva împotriva Kievului, iar pe plan mondial se discută tot mai mult despre continuitatea în privința sprijinului acordat Ucrainei. Din acest motiv, am dorit să înțelegem cât de realiste sunt calculele, în momentul actual, și mai ales la ce tip de negocieri am putea asista într-o asemenea situație.
„Declarația lui David Petraeus este făcută în sens politic. NATO trebuie să-și consolideze capacitatea de descurajare și de apărare. Fostul șef al CIA se referă la ambele direcții, deoarece vorbește inclusiv despre zona de nord, mai exact se referă la Țările Baltice. Din păcate pentru noi, NATO – respectiv SUA – și-a orientat mai mult eforturile de apărare și de descurajare pe direcția nord decât spre sud. Într-adevăr, Petraeus menționează și un pericol de extindere a Federației Ruse către Moldova, dar lucrurile trebuie privite în ansamblu” , și-a început pledoaria generalul Virgil Bălăceanu, în exclusivitate pentru FANATIK .
David Petraeus, fostul șef al CIA (sursa hepta.ro)
Fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, care a comentat în mai multe rânduri situația de pe frontul din Ucraina, a punctat faptul că, „în primul rând, Moldova poate deveni o țintă economică, mediatică și politică. Însă Chișinăul nu reprezintă neapărat o țintă militară. Între invadarea Republicii Moldova și accesul la gurile Dunării, pentru Putin este mult mai importantă cea de-a doua opțiune”.
„În perspectiva unui scenariu de invazie, Moldova ar putea deveni o țintă militară abia în condițiile în care Federația Rusă ar intenționa să cucerească întregul teritoriu al Ucrainei și de la Odessa ar deschide o direcție operativ – strategică înspre Lvov. Totuși, probabilitatea este foarte scăzută” , a adăugat generalul în rezervă.
Ce a făcut când a ajuns în țară Ovidiu, românul dat dispărut după ce a fost bătut și abandonat în Germania de șoferul de microbuz
Zelenski, obligat să convingă Occidentul într-un context electoral
Fostul oficial NATO consideră că este absolut prematur să ne gândim la negocieri între Ucraina și Rusia. Ipotezele și scenariile pe care le putem lua în considerare sunt legate de situația actuală și de anumite perspective, cel puțin la nivelul anului 2024:
„Către sfârșitul anului trecut și continuând cu începutul acestui an, am asistat la preluarea inițiativei de către Federația Rusă, pornind de la faptul că ucrainenii au decis să treacă la defensivă și chiar să consolideze, prin linii de fortificații, aliniamentele de contact cu forțele ruse”.
Schimbare radicală în viața lui Michael Schumacher, la 10 ani de la accident
Ofițerul român a precizat faptul că, în mod firesc, eforturile apărării ucrainene se vor baza pe rezistența pe direcțiile principale aflate la nord de Donețk, cu toate că, spre exemplu, situația de la Avdiivka pare cumva neclară. Un alt punct sensibil este orașul Kupiansk.
Previziunile tactice au continuat: „Pe de altă parte, anul 2024 va reprezenta pentru Ucraina un efort considerabil spre a lămuri Occidentul în vederea continuării sprijinului acordat. Fără ajutorul Vestului, este puțin probabil ca Ucraina să fie capabilă să reia acțiunile ofensive, în condițiile în care, chiar în perioada iernii, rușii continuă acțiunile ofensive pe anumite direcții”.
„Din perspectiva Ucrainei, planificarea militară are drept prioritate apărarea și menținerea aliniamentelor de contact. Mai multe vom afla în condițiile în care sprijinul occidental va crea condiții și pentru reluarea operațiunilor ofensive, mai ales începând cu perioada primăverii, în funcție de contextul meteorologic. Însă principalul detaliu care poate declanșa începerea operațiunilor ofensive este determinat de sprijinul occidental, atât din punct de vedere militar, dar nu numai” , a continuat generalul Virgil Bălăceanu, care a subliniat:
„Dintr-un alt punct de vedere, foarte probabil, Kievul ia în calcul situația ținând seama că urmează alegeri în foarte multe state ale lumii și în primul rând în SUA, iar respectiva susținere poate fi influențată de rezultatele voturilor. Din acest motiv, ucrainenii merg inclusiv pe ideea consolidării apărării”.
Pentru Volodimir Zelenski, aici alături de Joe Biden, ajutorul primit de la Casa Albă este esențial, mai ales în perspectiva alegerilor (sursa hepta.ro)
Ofensiva rusă către Țările Baltice ar alimenta conflictul cu NATO
Există, așadar, inclusiv o variantă pesimistă: „În situația în care suportul occidental nu va satisface nevoile pe care Kievul le are deja, având în vedere consolidarea apărării, rușii ar putea avea succes. Acest scenariu nedorit pe care l-am putea analiza în anul 2024 este legat de scopurile teritoriale ale Moscovei, din momentul în care Putin a reconfigurat dispozitivul de invazie”.
Altfel spus, rușii au renunțat la direcția nordică, spre Kiev, la capul de pod de pe malul drept al Niprului, concentrându-și eforturile pe de o parte pe defensivă, în sudul Ucrainei, și pe o combinată de acțiuni de apărare, în zona Bahmutului.
„Din aceste motive, lucrurile sunt legate de modul în care acțiunile militare ale ambelor părți vor avea sau nu sorți de izbândă. Cel mai probabil, Federația Rusă va rămâne angajată în aceleași tipuri de acțiuni: apărarea consolidată în nord (Crimeea, Herson și Zaporojie) și cucerirea celeilalte jumătăți a oblastului (n.r regiunea) Donețk, a teritoriilor pierdute în timpul ofensivei ucrainene, în oblastul Luhansk și a unei porțiuni din Harkov, astfel încât aliniamentele de apărare ale Ucrainei să fie dictate de Donețk și de râul Oskil” , a detaliat partenerul nostru de dialog.
Cu toate acestea, președintele Asociației Ofițerilor Români în Rezervă consideră că este greu de crezut că, anul acesta, rușii pot înregistra un succes în privința altor cuceriri teritoriale decât cele menționate. Însă „perspectiva anului 2025 este mai complicată, deoarece, în condițiile în care apărarea ucraineană este slăbită, putem presupune că Moscova își poate propune și alte scopuri. Îmi este greu să cred că vor aborda Țările Baltice, pentru că ar declanșa un conflict cu NATO”.
În opinia liderului de la Kremlin, liderii de la Chișinău și de la București sunt în aceeași barcă… politică (sursa hepta.ro)
Când poate apărea pericolul pentru București și Chișinău?
Interlocutorul FANATIK a amintit și faptul că, în nenumărate rânduri, Vladimir Putin a declarat că scopul definitoriu al Federației Ruse este reprezentat de Ucraina: „Discutăm despre această țară ca fiind fieful lui Volodimir Zelenski și, în același timp, o țară apropiată de NATO și de UE. Din punctul de vedere al cuceririlor teritoriale, este posibil ca anul 2025 să nu aducă neapărat o intensificare a acțiunilor ofensive ale rușilor și succesul acestora ar determina direcții de ofensivă spre Dnipropetrovsk și Zaporojie”.
„În ce mă privește, intuiesc un scenariu diferit, legat de cuceriri care să permită, pe de o parte, securizarea teritoriului de vest al Federației Ruse, iar aici observăm lanțul de localități care au reprezentat obiective militare (Harkov, Sumî și Cernihiv), pentru crearea unui așa numit cordon de protecție la granița cu Ucraina și, de ce nu, o redeschidere a direcției operative Herson – Nikolaiev, dinspre Odessa. Abia acest lucru ar însemna complicarea situației pentru noi și pentru Moldova” , sună una dintre predicțiile neplăcute ale ofițerului cu grad înalt.
„Însă rușilor nu le va fi ușor, deoarece vor fi obligați să forțeze, din nou, fluviul Nipru, care are malul drept mai înalt decât stângul. Dar așa cum spuneam la început, scopurile militare vor fi subscrise celor politico-economice. Din acest punct de vedere, Federația Rusă deja observă, drept exemplu, impedimentul privitor la exporturi, din pricina căruia Ucraina suferă, folosind doar porturile dunărene și cele aflate la Marea Neagră” , a fost continuarea, ceva mai liniștitoare…
Capcana armistițiului și implozia socială
Generalul Virgil Bălăceanu a opinat că, în condițiile în care, din punct de vedere militar, Rusia ar relua ofensiva pe axa Herson – Nikolaiev – Odessa, abia atunci ar putea atinge inclusiv gurile Dunării, pentru a exclude definitiv posibilitatea ca Ucraina să beneficieze de deschidere la Marea Neagră și la Dunăre, cu consecințe economice extrem de serioase asupra exporturilor Ucrainei.
„Probabil că o Ucraină slăbită din punct de vedere economic, cu probleme sociale tot mai grave și de o oboseală acumulată de anii de război ar deveni tot mai vulnerabilă” , a menționat intevievatul nostru.
După părerea acestuia, „pasul următor pe care îl pregătește Federația Rusă nu ar reprezenta neapărat cucerirea estului Ucrainei în întregime, până la Nipru, sau a Kievului, ci o implozie socială. Acest fenomen poate fi caracterizat de scăderea încrederii în Zelenski, organizarea alegerilor, deși acest lucru este complicat în condiții de război”.
Din acest război nu lipsesc nici capcanele: „De aceea există inclusiv posibilitatea cererii unui armistițiu, în lumina căruia, în Ucraina, să fie organizate alegerile care au fost amânate din pricina conflictului militar. Acest fapt ar putea culmina cu aducerea la putere a unui lider și a unui regim favorabil Federației Ruse”.
Varianta surpriză: Kremlinul cedează teritorii, dar câștigă un stat – satelit
Fostul oficial român la Comandamentul NATO de la Bruxelles susține că „anul acesta este puțin probabil să asistăm la schimbări majore, dar, în 2025, Federația Rusă ar putea urmări excluderea Ucrainei de la ieșirile la Marea Neagră și de la Dunăre, timp în care să-și creeze un culoar de protecție în zona de vest. În acest mod, Kievul s-ar confrunta cu probleme foarte dificile, nu neapărat din punct de vedere militar, cât mai ales prin prismă economică”.
Altfel spus, „fenomenul militar va avea implicații majore asupra economiei Ucrainei și a vieții cetățenilor. O economie sugrumată din punctul de vedere al exporturilor și care nu mai poate funcționa la întreaga capacitate, după atâția ani de război, are consecințe sociale asupra nivelului de trai și asupra voinței oamenilor de a rezista, în continuare, invaziei Federației Ruse”.
În acest context complicat pot apărea, în orice moment, surprize de proporții. Spre exemplu, „există și varianta în care Moscova să cedeze Ucrainei o parte din teritoriile anexate ilegal, dar numai în contextul în care această țară ar accepta să devină un satelit al Rusiei, și astfel intrarea în NATO și în Uniunea Europeană să fie compromisă. Nu ne referim, însă, la Crimeea sau la zone în care majoritatea populației este de origine ucraineană, dar vorbitoare de limbă rusă”.
„Deși acum pare surprinzătoare, această variantă este plauzibilă, mai ales că ar demonstra bunăvoința regimului lui Vladimir Putin (în situația în care acesta va rămâne la conducerea Federației Ruse) față de noul lider ales de la Kiev, care va înțelege care este „menirea” Ucrainei. În concluzie, analiza trebuie să ia în calcul factorul militar, dar care este subsumat deciziilor politice și strategiei pe care Rusia o are în vedere, astfel ca Ucraina să rămână în sfera de influență a Moscovei și nu neapărat să fie desființată în totalitate, ca stat” , a încheiat generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
