Decizia de admitere a României și Bulgariei în zona Schengen cu granițele aeriene și navale a fost oficializată, joi, prin publicarea în În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a documentului adoptat de către Consiliul UE pe data de 30 de decembrie 2023.
Intrare parțială în zona Schengen
Admiterea în zona Schengen este valabilă pentru cetățenii români și bulgari care vor să călătorească, cu avionul sau pe cale maritimă, în toate țările membre UE, precum și în state care nu sunt membre în Uniune, dar sunt parte a acordului de liberă circulație: Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
„ Începând cu 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și dintre Bulgaria și România se elimină și dispozițiile acquis-ului Schengen menționate în anexă se aplică Bulgariei și României între ele și în raporturile acestora cu Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croația, Republica Italiană, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda și Regatul Suediei, precum și cu Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană ”, prevede primul articol al deciziei.
În ce privește admiterea celor două state balcanice cu granițele terestre, care are impactul cel mai important din punct de vedere economic, UE nu își ia niciun angajament privind o dată anume la care acest lucru va acea loc.
„ Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne ”, este singura mențiune pe care documentul o face cu privire la admiterea cu drepturi depline în zona Schengen.
„ Vizele naționale de scurtă ședere eliberate de Bulgaria și România înainte de 31 martie 2024 rămân valabile în cursul perioadei de valabilitate a acestora, în scopul tranzitului pe teritoriul altor state membre sau al șederii preconizate pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, în măsura în care acestea au recunoscut astfel de vize de scurtă ședere în scopurile respective, în conformitate cu Decizia nr. 565/2014/UE. Se aplică condițiile stabilite în respectiva decizie ”, se spune la articolul 2.
Gruparea Stat Islamic cheamă la atacuri în Europa şi SUA. „Pătrundeţi în casele lor şi ucideţi-i”
Optimismul lui Ciolacu
Oficializarea admiterii parțiale a României a fost evocată și de către premierul Ciolacu, în ședința de Guvern de joi. „ România a făcut mare pas înainte în ceea ce priveşte Schengen. După 13 ani în care nu s-a întâmplat absolut nimic, am reuşit în sfârşit să avem o decizie politică privind ridicarea graniţelor aeriene şi maritime şi posibilitatea emiterii de vize Schengen ”, a primul-ministru.
Deși guvernul de la București nu a primit asigurări privind o dată la care România ar putea intra în zona Schengen, Ciolacu crede că „avem un proces ireversibil”. El speră ca admiterea cu drepturi depline ar putea avea loc chiar în acest an. „ România este egală în Europa, iar economia noastră trebuie să beneficieze pe deplin de statutul de membru Schengen ”, a mai spus Marcel Ciolacu.
FOTO ”Primul cuplu surpriză din 2024”: au apărut imaginile!
Lipsa unui angajament privind aderarea completă stârnește totuși îngrijorare la Sofia, unde un europarlamentar bulgar a estimat că cel mai devreme procesul ar putea fi încheiat abia în 2025. „ Nu avem o foaie de parcurs pentru ca Bulgaria şi România să intre în Schengen cu frontierele terestre, iar aceasta este o veste alarmantă ”, a declarat, într-o emisiune la postul TV Nova News, Petăr Vitanov, liderul delegației socialiștilor bulgari din Parlamentul European.
