2023 a fost un an al recordurilor climatice extreme. Nici un om de știință nu se aștepta ca anul ce tocmai s-a încheiat să surclaseze toate previziunule. De la un capăt la altul al planetei s-au înregistrat incendii terifiante, inundații devastatoare, topire a gheții și secetă extremă. România nu a fost ocolită.
An de cuptor și pentru România
2023 a fost un an de cuptor și pentru România, fiind clasificat cel mai cald an din istorie pentru țara noastră, arată Ministerul Mediului.
Potrivit programului UE de obnservare a pământului Copernicus, 2023 a fost cel mai călduros an la nivel european. Programul Copernicus se concentrează asupra planetei și a mediului înconjurător, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni. Acesta oferă servicii de informare bazate pe observarea Pământului prin satelit și pe date non-spațiale.
„2023 este cel mai cald an din istorie pentru România cu o temperatură medie de 12,5 grade şi o abatere termică de 2,3 grade fata de normalul perioadei 1981 – 2010. Totodată intervalul 2012-2023 devine cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM)” , a comunicat Ministerul Mediului.
Cel mai călduros an și la nivel european
„Potrivit serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, şi la nivel european 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar oamenii de ştiinţă avertizează că încălzirea globală, perioadele de secetă severă, vor continua în condiţiile în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creştere” , se precizează în comunicat, scrie News.ro.
Ministerul Mediului arată că „tendinţa actuală a încălzirii globale este rezultatul activităţilor antropice (probabilitate de peste 95%) şi se desfăşoară cu o rată fără precedent” .
VIDEO Un șofer a fost încătușat de polițiști pentru că a refuzat să părăsească coada de mașini de la McDonald’s din Suceava
Emisiile de CO2, responsabile
În acest context, trebuie respectate normele Acordului climatic de la Paris pentru a limita fenomenul încălzirii globale, adică a limita emisiile de CO2, responsabile de acest fenomen.
„Acest fenomen este strâns legat de efectul de seră proces prin care atmosfera captează o partea a energiei solare, cealaltă parte fiind radiată înapoi în spaţiu. Gazele cu efect de seră, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) sunt rezultatul, în special, al arderii combustibililor fosili iar în prezent, depăşesc semnificativ nivelurile preindustriale”.
Ce nebunie! Doi internaționali au făcut schimb de iubite. Fiecare dintre ei are copii cu actuala parteneră a celuilalt
„Omenirea emite, în prezent, aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an. Pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, cantitatea totală de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Corelând şi alţi factori care contribuie la încălzire, timpul care ne-a rămas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ cinci ani” , precizează ministerul.
„Amprentă de devastare și disperare”
Ministerul face referire și la ultimul summit climatic, COP28 care s-a desfășurat la Dubai, la care s-a decis tranziția către abandonul combustibililor fosili. Tranziția, și nu renunțarea, pentru că țările membre ale Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) au fost printre cele care s-ar fi opus cel mai mult unui acord global pentru a pune capăt combustibililor fosili.
„Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a afirmat în cadrul summitului ONU din Dubai privind clima, COP28, că, în 2023, condiţiile extreme înregistrate au ‘lăsat o amprentă de devastare şi disperare’, precizând şi că ritmul schimbărilor climatice a ‘crescut alarmant’, perioada 2011-2020 fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodată.
Cea mai ridicată medie anuală
Temperatura medie la suprafaţa globului a atins cote record în primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie până în noiembrie, mercurul a fost în medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900.
Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în ceea ce priveşte media anuală. În fiecare lună au fost înregistrate temperaturi record, noiembrie, fiind luna care a încheiat cea mai caldă toamnă boreală, din emisfera nordică, din timpurile moderne” , detaliază comunicatul.
Într-un comunicat de presă, Samantha Brugess, adjunct al programului Copernicus, a declarat: ” 2023 are acum şase luni şi două anotimpuri care au depăşit recordurile. Această lună noiembrie extraordinară, care include două zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai cald an înregistrat vreodată în istorie”.
Crăciun la 21 de grade
Cel mai călduros an din istorie a adus în România și cele mai ridicate temperaturi de Crăciun, cu maximă ziua de 17 grade și cu un record la stația Calafat unde s-au înregistrat nu mai puțin de 21 de grade. Ceea ce, potrivit Ministerului Mediului, este un record în ultimii șase ani.
Iar la 21 octombrie, s-au înregistrat recorduri de temperatură la 129 de stații de pe întreg teritoriul țării, „pentru istoria recentă, de când se fac măsurători”. Încălzirea globală va agrava fenomenele meteo extreme, deja prezente, cu impact direct asupra activității oamenilor, a declarat ministrul mediului, Mircea Fechet.
„Tendinţele acestea ne afectează pe toţi şi nu mai poate nega nimeni că activitatea umană a pus o presiune prea mare asupra naturii, iar măsurile care sunt impuse prin acorduri internaţionale, prin reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră devin absolut necesare” , a insistat el.
