Sistemul judiciar din România este finanțat prin intermediul mai multor ordonatori principali de credite, iar o analiză a evoluției alocărilor pe ultimii cinci ani arată că sumele acordate de statul român au crescut constant. Există câteva instituții la care se observă și o creștere spectaculoasă în ce privește cheltuielile de personal.
Sistemul judiciar primește alocări din ce în ce mai generoase
Ministerul Justiției este principala instituție prin care sistemul judiciar este finanțat, iar creșterea alocărilor pentru această din 2019 este de-a dreptul spectaculoasă. În acel an, bugetul total al ministerului a fost de 4,352 miliarde de lei, sumă din care se finanțau cheltuielile de funcționare ale instanțelor, ale ministerului propriu-zis, precum și salariile judecătorilor, grefierilor și altor categorii de personal ale instanțelor. În anii următori, această sumă a crescut constant pentru a atinge un vârf în 2022, de 6,237 miliarde.
Începând cu anul care se încheie acum, MJ a fost degrevat de plata salariilor din instanțe, care a fost mutată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel ministerul a fost degrevat de o mare parte a cheltuielilor de personal, iar bugetul a scăzut la 4,433 miliarde. Însă pentru 2024, proiectul de buget aflat în dezbaterea Parlamentului prevede o sumă de 5,374 miliarde, ceea ce este mai mult decât bugetul din 2019, când MJ trebuia să plătească și lefurile judecătorilor și grefierilor. Este notabilă și creșterea cheltuielilor de personal pentru angajații din aparatul central al ministerului. În 2019 erau de 75.000.000 lei pentru ca în 2022 să ajungă la 179.000.000, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 2,5 ori în numai trei ani.
Până în 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a gestionat prin bugetul propriu doar cheltuielile de funcționare ale acestei instanțe astfel că sumele erau relativ mici. În 2019, la o execuție bugetară de 149,7 milioane de lei, 137,1 milioane reprezentând cheltuielile de personal. Creșteri au existat în anii următori, fără să fie însă spectaculoase astfel că bugetul pe 2022 a fost de 162,9 milioane, dintre care 149,4 intrau la cheltuieli de personal. Însă după ce ICCJ trebuie să plătească lefurile pentru angajații tuturor instanțelor, creșterea de buget a fost enormă: 2,775 miliarde lei în 2023 și 2,884 miliarde în 2024, aproape întreaga sumă fiind pentru plata salariilor.
Și la Ministerul Public cea mai mare parte a bugetului se duce pentru cheltuieli de personal, întrucât salariile procurorilor sunt plătite din această sursă. Însă deficitul de procurori a făcut ca sumele să oscileze de la an la an. Dacă în 2019, bugetul Parchetului de pe lângă ICCJ era de 1,432 miliarde lei, în 2024 va ajunge la 1,686 miliarde, vârful fiind înregistrat în 2021, când suma alocată a fost de 1,954 miliarde lei. Cheltuielile de personal au evoluat de la 1,238 miliarde în 2019 la 1,383 miliarde lei, care este suma propusă pentru anul 2024.
Creșteri mari de salarii la CSM
Evoluția cea mai stranie este în cazul Consiliului Superior al Magistraturii unde cea mai mare parte a banilor acordați în plus de la un an la altul s-a dus pe cheltuieli de personal. În 2019 instituția a beneficiat de un buget de 204.700.000 lei, iar execuția preliminată pentru anul 2023 este de 274.700.000 lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ o treime.
Un bărbat se lăuda că a găsit o comoară din aur îngropată în pădure. Apoi poliția a descoperit adevărul cumplit
În schimb, în aceeași perioadă, creșterea cheltuielilor de personal a fost una enormă, de la 64.100.000 la 169.200.000, adică o majorare de circa 2,5 ori. Pentru anul 2024, deși bugetul total urmează să scadă ușor, la 244,3 milioane, cheltuielile cu salariile continuă să crească, la 170,2 milioane.
Deși din perspectivă strict constituțională, CCR nu face parte din sistemul judiciar, instanța de contencios constituțională completează tabloul instanțelor din România. Însă în cazul Curții Constituționale, creșterile nu au fost mari, chiar dacă au fost constante. În 2019, bugetul Curții a fost de 26,4 milioane lei, dintre care 21,8 milioane pentru cheltuieli de personal, iar pentru 2024 se preconizează un buget de 30,4 milioane, cu 24,4 milioane cheltuieli de personal.
Presa din Franța, material fără precedent despre Simona Halep și Patrick Mouratoglou: “Îți dau fiori pe șira spinării”
Cu toate că sistemul judiciar are finanțări din ce în ce mai consistente de la an la an, inclusiv din perspectivă salarială, actualul guvern se confruntă cu o nouă grevă a magistraților mascată, ca de obicei, sub forma unui protest întrucât Executivul a decis să plătească în titluri de stat drepturi salariale pe care magistrații le-au obținut în instanță, prin decizia altor colegi de-ai lor.
