Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a avut drept consecință, printre multe altele, și creșterea prețurilor la energie în întreaga Uniune Europeană. Pentru a evita situații de șoc în ceea ce privește creșterea prețurilor, blocul comunitar vrea să-și remodeleze și reformeze piața energetică.
Reducerea dependenței de gazul rusesc
UE a convenit, joi, să își reformeze piața energiei electrice, în vederea stabilizării facturilor consumatorilor și a stimulării investițiilor în energiile cu emisii reduse de dioxid de carbon, atât cele regenerabile, cât și cele nucleare – cheia pentru accelerarea tranziției și menținerea competitivității industriale.
Acordul, la care au ajuns statele membre și deputații europeni după o noapte de discuții finale, „ne va ajuta să ne reducem și mai mult dependența de gazul rusesc” , „va stabiliza piețele pe termen lung” și „va face ca energia electrică să fie mai accesibilă” , a rezumat ministrul spaniol al Energiei, Teresa Ribera, a cărei țară deține președinția rotativă a UE.
După creșterea bruscă a prețurilor la electricitate de anul trecut, această reformă vizează reducerea facturilor pentru gospodării și întreprinderi prin intermediul unor contracte pe termen lung – la un preț stabilit în prealabil – care vor atenua în timp impactul volatilității prețurilor la gaz.
Amortizor între piețe și facturi
În acest cadru, statele membre vor putea alege să favorizeze „exclusiv” contractele pentru energia electrică produsă de noile centrale electrice din surse regenerabile. „Noile norme vor face ca prețurile energiei electrice să fie mai puțin dependente de prețul combustibililor fosili. Acest lucru va crea un amortizor între piețe și facturile la energie electrică plătite de consumatori”, potrivit Consiliului European.
Textul – care trebuie încă să fie ratificat oficial de statele membre și de Parlament – va oferi investitorilor o mai mare previzibilitate prin utilizarea de așa anumitele contracte bidirecționale pentru diferență (CFD).
Cauza morții actorului Andre Braugher a fost dezvăluită. Starul din „Brooklyn Nine-Nine” avea 61 de ani
În cadrul unui CFD, „producătorul vinde energia electrică pe piață, dar apoi decontează cu entitatea publică diferența dintre prețul de piață și prețul de exercitare convenit în prealabil. Veniturile excedentare vor fi distribuite clienților finali, cu o anumită flexibilitate pentru statele membre” , explică UE.
Finanțarea noilor centrale
CFD-urile se vor aplica la finanțarea publică a noilor centrale electrice – dar și, în anumite condiții, la investițiile care vizează prelungirea duratei de viață a centralelor nucleare existente, potrivit acordului, care lasă ușa deschisă pentru mecanisme echivalente „cu aceleași efecte”. Acest punct a fost cel care a provocat cele mai mari tensiuni, atât între statele membre, cât și în Parlamentul European, care era foarte divizat în ceea ce privește extinderea mecanismului la centralele nucleare existente, scrie France 24.
Miliardarul cu 46 de ani mai în vârstă sau un super job la Paris? Romina Gingașu: “Am ales cu inima!”
Germania s-a opus cu înverșunare, temându-se de concurența electricității franceze, care a devenit mai competitivă datorită unui sprijin public masiv, în timp ce Franța consideră CFD-urile ca fiind un instrument esențial pentru a sprijini viitoarea renovare a parcului său nuclear îmbătrânit și pentru a reglementa prețurile.
Parisul a reușit să se impună în fața Berlinului la sfârșitul lunii octombrie, atunci când statele membre au adoptat poziția comună, dar deputații europeni au apărat un cadru drastic și o acoperire limitată a CFD-urilor pentru energia nucleară existentă.
Acordul final „oferă posibilitatea unor prețuri stabile care să fie reprezentative pentru costurile (de producție) și ne oferă mijloacele de a asigura finanțarea pe termen lung a transformării sistemului nostru de electricitate” prin stimularea atât a energiei regenerabile, cât și a energiei nucleare civile, a declarat ministrul francez pentru tranziție energetică, Agnes Pannier-Runache.
Flexibilitate pentru guverne
În ceea ce privește redistribuirea veniturilor provenite din CFD, un alt subiect de dispută, acordul „oferă flexibilitate” guvernelor. Acestea vor putea alege să le redistribuie către consumatorii finali (întreprinderi, gospodării), dar și pentru a finanța investiții în sector sau pentru a sprijini programe de reducere a facturilor – și pentru a spori competitivitatea producătorilor, care suferă din cauza inflației prețurilor la energie.
Textul prevede, de asemenea, declanșarea unei situații de criză la nivel european în cazul unei noi creșteri susținute a prețurilor, ceea ce va permite statelor membre să adopte măsuri de tip „scut tarifar” pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile.
Consiliul European (care reunește statele membre) va avea competența de a declara o astfel de criză „la propunerea Comisiei Europene”, dar măsurile adoptate la nivel național trebuie să evite „orice denaturare sau fragmentare nejustificată” a pieței comune.
O altă problemă spinoasă este cea a „mecanismelor de capacitate”, care permit guvernelor să plătească pentru capacitatea neutilizată a centralelor electrice pentru a le menține în funcțiune și a evita viitoarele penurii de energie electrică. Mai multe țări au dorit să fie exceptate de la constrângerile de mediu prevăzute (limite de emisii de CO2), în special Polonia, care dorea să aplice acest instrument centralelor sale electrice pe bază de cărbune.
În cele din urmă, o „derogare excepțională” pentru aceste centrale poluante va fi posibilă, dar numai temporar și sub supravegherea Bruxelles-ului. În final, textul consolidează protecția „consumatorilor vulnerabili aflați într-o situație de insecuritate energetică”, amenințați de întreruperi de energie. „Europa va avea o piață a energiei electrice echitabilă din punct de vedere social” , a salutat eurodeputatul socialist Nicolas Gonzalez Casares, raportor al textului.
