Primele zece luni ale anului 2023 arată o creștere a numărului total al deținuților din penitenciarele din România cu câteva sute. Concret, dacă la finalul anului 2022, în pușcării erau înregistrate 23.082 de persoane, la finalul lunii octombrie, numărul acestora urcase la 23.608, adică o creștere cu 526 persoane. Evoluția din acest an continuă în fapt dinamica ultimilor trei ani în care s-a înregistrat o creștere constantă a numărului deținuților.
Peste 500 de deținuți în plus în pușcării
Doar în luna octombrie a acestui an au intrat în penitenciare 1020 de persoane, dintre care 501 condamnate definitiv și 77 preluate de Interpol (cei mai mulți aduși din Marea Britanie 18, Italia 14 și Germania 14), ducând numărul total al deținuților la 23.608. Majoritatea acestora, peste 42% sunt închiși pentru infracțiuni contra persoanei (infracțiuni de omor, ucidere din culpă, lovire, trafic de persoane, etc.), o treime sunt în spatele gratiilor pentru infracțiuni contra patrimoniului (furt, tâlhărie) în timp ce 11,6% din totalul deținuților sunt închiși pentru infracțiuni care aduc atingere unor activități de interes public (abuz în serviciu, dare de mită, etc.).
Din totalul celor aflați în spatele gratiilor, 20529 de persoane (87%) sunt condamnate definitiv. În cazul acestora, cei mai mulți deținuți, aproape 8.000, execută pedepse cu închisoarea între 2 și 5 ani, iar alți 5387 au pedepse între 5 și zece ani. Circa 4.000 de deținuți, adică 20% din total, execută pedepse cu închisoarea mai mari de zece ani, 206 dintre aceștia fiind condamnați pe viață.
Potrivit datelor ANP, cei mai mulți deținuți sunt recidiviști. „După starea de recidivă, 8676 (36,75%) sunt recidiviști, 6856 (29,04%) sunt cu antecedente penale, 8076 (34,21%) sunt fără antecedente penale” , se arată în raportul ANP pe luna octombrie.
Ceea ce vedem în dinamica ultimului an este creșterea constantă a numărului deținuților în ultimele 12 luni, unde în octombrie 2022 totalul deținuților era de 23.049. Creșterea a fost înregistrată în special între lunile martie-iulie, stabilizându-se în ultimele luni.
Evoluție efectiv deținuți 2023
Efectele abrogării recursului compensatoriu
Datele ANP arată că situația de la începutul anului 2023 era aproape identică cu cea de acum cinci ani. Astfel, în ianuarie 2018 în pușcării erau 23.050 persoane, iar dintre acestea 21.072 erau condamnate definitiv. La fel, marea majoritate a condamnărilor erau pentru infracțiuni violente contra persoanei -39,6%, 37,5% erau condamnări pentru furt și tâlhării, în timp ce pentru fapte de corupție erau doar 8%.
Cauza morții actorului Andre Braugher a fost dezvăluită. Starul din „Brooklyn Nine-Nine” avea 61 de ani
Până la finalul anului însă, numărul deținuților avea să scadă semnificativ, până la 20.792, dintre care 18.856 (90,69%) erau condamnați definitiv. În anul următor, trendul descrescător avea să continue, deși într-un ritm mai lent, astfel că la finalul anului 2019, în pușcăriile din țară erau la acea dată 20.578 persoane, dintre care 18.476 (89,79%), condamnate definitiv. Practic, în acești doi ani vorbim de o scădere totală cu 2.472 a numărului deținuților, adică cu peste 10%. După starea de recidivă, procentele erau similare cu cele din ziua de azi, cu 7908 (38,43%) recidiviști, 5434 (26,41%) cu antecedente penale și 7236 (35,16%) fără antecedente penale.
Trendul avea să se schimbe odată cu anul 2020. Astfel, dacă la începutul anului numărul deținuților era de 20570 persoane, la începutul anului următor, numărul persoanelor aflate în spatele gratiilor ajunsese deja la 21.990, cifră aferentă lunii februarie a anului 2021. În decembrie 2022, numărul deținuților ajunsese deja la 23.082, adică o creștere de circa 15% a numărului deținuților în doar doi ani. Altfel spus, în doar doi ani, între 2020 și 2021, s-a putut observa un revers identic al dinamicii din 2018-2019, atunci când numărul pușcăriașilor scăzuse cu 3.000 de persoane.
Miliardarul cu 46 de ani mai în vârstă sau un super job la Paris? Romina Gingașu: “Am ales cu inima!”
Bright Red Automobile Presentation by Laurentiu Sirbu
Evenimentul notabil care a separat cele două trenduri este abrogarea legii recursului compensatoriu ce a intrat în vigoare în luna decembrie a anului 2019. Legea a dus la liberarea înainte de termen a circa 21.000 de deținuți în cei doi ani cât a fost în vigoare. Această lege a stârnit controverse puternice în timpul guvernării PSD-ALDE-UDMR din era Dragnea. Deși legea era produsul guvernării tehnocrate, unde după mai multe procese pierdute la CEDO, autoritățile au venit cu acest mecanism de scurtare a pedepselor prin care deținuții care stăteau în condiții neconforme cu standardele CEDO beneficiau de trei zile compensatorii. Legea avea să fie modificată în Parlament după 2017 mărindu-se numărul zilelor compensatorii la 6, și relaxându-se condițiile de acordare, acordate apoi practic tuturor deținuților.
Cum a evoluat numărul infracțiunilor
Datele Poliției Române arată că în anul 2018 volumul criminalității a fost de 1.555 de infracțiuni la 100.000 locuitori. Numărul total al infracțiunilor soluționate/ declinate parchetului în acel an a fost de 344.934. Cele mai multe infracțiuni au fost cele de furt, peste 100.000, iar în ceea ce privește infracțiunile grave săvârșite cu violență, în acel an au fost 262 de omoruri, 445 de tentative de omor, 887 de violuri, 3200 de tâlhării și 1320 de ucideri din culpă. În total, 196.461 de persoane au fost cercetate în acel an în dosarele soluționate.
Anul următor, avea să fie înregistrată o ușoară creștere a criminalității în țară, cu 1.592 de infracțiuni la 100.000 locuitori. Numărul total al dosarelor soluționate a fost de 352.810, în total, fiind cercetate 199.945 de persoane în aceste dosare. Practic, în anul în care numărul deținuților a început să scadă am avut în fapt o ușoară creștere a numărului de infracțiuni, fiind înregistrate peste 95.000 de infracțiuni de furt și peste 75.000 de infracțiune de lovire sau alte violențe.
Începând cu anul 2020, momentul în care legea recursului compensatoriu nu mai este în vigoare, se observă o corelație pozitivă între creșterea criminalității și a numărului deținuților din pușcării. Astfel, în anul 2022, când practic efectele legii erau șterse iar numărul deținuților revenise la cifrele din 2018, volumul criminalității ajunsese la 1.629,48 la suta de mii de locuitori, cu 357.552 de dosare soluționate în total în acel an. Au fost cercetate în acel an peste 204.000 de persoane, cu cele mai multe infracțiuni săvârșite fiind și acum furturi (84.000), loviri sau alte violențe (80.000) și distrugere (30.000). Numărul omorurilor a fost în scădere (171), fiind consemnate 938 de violuri și peste 3.000 de tâlhării.
Număr deținuți by Laurentiu Sirbu
În mod interesant, primul an de pandemie (2020) a adus o scădere semnificativă a criminalității (în acel an au fost consemnate 1458 de infracțiuni la suta de mii de locuitori, cu doar 322.753 de infracțiuni cercetate), însă procentele aveau să-și revină în anul 2021, când numărul infracțiunilor soluționate avea să depășească din nou pragul de 350.000.
